RISE Moldova Victor Petrov: De la afaceri şi caritate, la politică şi conexiuni cu Rusia şi Șor
În iulie 2024, o știre cu caracter publicitar difuzată de mai multe surse mass-media din Republica Moldova titra: „Mândria Moldovei: Holdingul inovator Grafit se extinde pe piața mondială!”. Astfel, prin intermediul unor advertoriale, conducerea Grafit anunţa că holdingul deschide o reprezentanță tocmai în Buenos Aires, capitala Argentinei, la mii de kilometri de R. Moldova.
Știrea a apărut a doua zi după ce Victor Petrov, vicepreședintele Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi soţia sa, Anastasia, şi-au legalizat divorţul. La acel moment, Anastasia Petrova (Constantinova) era asociată într-o firmă parte a holdingului Grafit şi s-a retras de acolo imediat ce politicianul a ajuns sub sancţiunile internaţionale. Compania este acum şi obiectul unor acuzaţii de neplata impozitelor la bugetul de stat.
Potrivit unei investigații a RISE Moldova, cei doi însă au fost asociaţi la un grup mult mai mare de companii din holdingul Grafit, inclusiv din Germania şi SUA. Majoritatea dintre ele nu au fost niciodată indicate de Victor Petrov în declarațiile de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI).
Victor Petrov este activ în politică din anul 2021, când a fost ales deputat al Adunării Populare din autonomia găgăuză, ulterior devenind adjunctul bașcanei Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a Partidului Șor. Petrov s-a manifestat ca un critic fervent al actualei guvernări a R. Moldova, anti-european și promotor al apropierii de Federația Rusă, precum și susţinător al oligarhului Ilan Şor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
În februarie 2024, Petrov a și fost inclus în listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Franței, Belgiei și Elveției, în calitate de persoană afiliată lui Ilan Șor. El însă a negat afilierea, susţinând că a avut cu Șor doar o scurtă colaborare. Totodată, el afirmă că ar fi persecutat de către actuala guvernare, iar sancţiunile aplicate la nivel naţional şi internaţional ar fi ilegale.
„Am declarat toate aceste companii confiscate. Toate au fost incluse în declarație, când am candidat la Parlament și când am preluat funcția de vicepreședinte al Comitetului Executiv”, susținea Petrov în august 2024, revoltat de decizia Consiliului Interinstituțional de Supervizare prin care i-au fost blocate fondurile și resursele economice deţinute.
Decizia Consiliului Interinstituțional de Supervizare era de fapt o aliniere la sancţiunile internaționale, restricțiile în privința lui Petrov fiind aplicate alături de un grup mai mare de politicieni, printre care Ilan Şor, Vladimir Plahotniuc, Marina Tauber sau Gheorghe Cavcaliuc, dar şi partide și entităţi economice implicate în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.
În cadrul unei conferințe de presă din 8 august 2024, acesta a susţinut că activele sale, conturile și proprietățile bancare au fost înghețate în mod ilegal.
„În calitate de cetățean moldovean, nu am încălcat nicio dispoziție legală care ar putea duce la astfel de restricții. Pot afirma cu certitudine că nu am încălcat nici legislația europeană. De asemenea, aș dori să subliniez că nu am primit nicio pretenţie din partea organelor de drept”, a spus atunci Petrov.
Declarații de avere
Nouă însă ne-a trezit interes nu doar activitatea politică a lui Victor Petrov, ci şi afacerile familiei sale, care au fost atât în R. Moldova, dar şi în state occidentale, precum Germania și SUA. Multe dintre ele nu au fost indicate niciodată de el în declarațiile de avere depuse la ANI, deși legea îl obliga să facă acest lucru.
Prima declaraţie care apare pe site-ul ANI este pentru anul 2020 şi, conform ei, Victor Petrov era asociat doar la o firmă din R. Moldova – Damla Tur SRL (50%), în timp ce soţia sa, Anastasia, la două – una din R. Moldova – Toligma Lux SRL (50%) şi alta din Germania – Lanius Trai (de fapt Lanius Trading GmbH – n.r.) (45%).
Conform declaraţiei, Petrov a încasat în 2020 un salariu de bază de aproape 320 de mii de lei, iar soţia – peste 1,7 milioane de lei, fără însă a fi specificată sursa salariului.
Deja în declaraţia de avere pentru 2021, apare şi sursa veniturilor: el – cu salariu de aproape 380 de mii de lei de la firma Tez Tour SRL, iar soţia – cu un salariu de circa 1,8 milioane de lei de la Telecomservis SRL.
Lista companiilor la care soţii Petrov sunt asociaţi rămâne aceeaşi.
În declaraţia iniţială pentru 2022, dar şi cea rectificată, Petrov indică pentru prima dată că mai deține calitatea de „conducător” al Asociației Obștești „Academia de Inovații E-Gagauzia”, dar şi faptul că soţia sa deţine 35% din Telecomservis SRL. De fapt ea era asociată la această firmă din martie 2020, respectiv politicianul cu studii juridice urma să o includă în declaraţie încă din 2021, când a devenit deputat în autonomia găgăuză.
A declarat firmele lichidate
În declaraţia depusă în septembrie 2023, la scurt timp după ce a devenit adjunctul bașcanei Evghenia Guțul, apar pentru prima dată şi cinci companii la care erau asociaţi soţii Petrov, dar care anterior nu au fost incluse în declaraţii.
La patru firme asociat este Victor Petrov: Nacservice-Com SRL – 30% (lichidată în ianuarie 2018), Societatea în nume colectiv Fidan – 33,33% (lichidată în februarie 2020), Autotransnak SRL – 33,33% (lichidată în august 2022) și ÎI Ghiugo-Petrov – 100% (activă). Cea de-a cincea companie, Casa de schimb valutar Damna Grup din Comrat, la care unic asociată a fost Anastasia Petrova, a fost lichidată încă în martie 2009.
Lista companiilor rămâne intactă și în declaraţia pentru 2023, pe care Petrov a depus-o în martie 2024, când era deja sub sancţiunile UE.
„Avere cu caracter nejustificat”
Omisiunile din declaraţii vor fi depistate şi de controlorii de la ANI, care vor constata la finele anului trecut „încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către dl Victor Petrov, ex-deputat în cadrul Adunării Populare a UTA Găgăuzia”.
Totodată, a fost constatată o „diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de -1.624.066,86 lei”. Astfel, ANI decide să-l decadă pe Victor Petrov „din dreptul de a exercita o funcție publică și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepţia funcțiilor elective, pe o perioadă de 3 ani, dacă persoana a ocupat o funcție electivă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului”.
Cu toate acestea, el a rămas în funcţia de vicepreşedinte al Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia. Totodată, a contestat în judecată actul ANI, dar cererea i-a fost respinsă ca neîntemeiată atât de Judecătoria Chişinău, cât şi de Curtea de Apel Centru.
Fuga de sancțiuni
În acelaşi timp, la începutul anului 2024, odată cu sancţiunile occidentale, el şi soţia au început să iasă din acţionariatul şi conducerea mai multor companii, inclusiv şi din cele care niciodată nu au fost incluse în declaraţiile de avere de către politicianul Petrov. Totodată, în iulie 2024, cei doi divorţează.
Aşa că în declaraţia lui Petrov pentru anul 2024 (depusă în primăvara lui 2025), nu mai apar afacerile soţiei, ci doar cele patru companii la care este asociat și din care trei deja sunt lichidate (Nacservice-Com SRL, Societatea în nume colectiv Fidan, Autotransnak SRL și ÎI Ghiugo-Petrov).
RISE Moldova menționează că soții Petrov aveau semnat un contract matrimonial, care stipula că toată averea ce aparținea unuia dintre soți la momentul căsătoriei era proprietatea lui privată, iar toată averea ce a fost obținută de unul dintre soți în timpul căsătoriei, dar și după, devine proprietatea lui privată și poate face orice.
