Profil de candidat: Partidul Acțiune și Solidaritate
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care a condus R. Moldova în ultimii patru ani, este primul partid înregistrat în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie și primul în buletinul de vot. Formațiunea de centru-dreapta susține aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, condamnă războiul Rusiei din Ucraina și militează pentru lupta împotriva corupției.
Ziarul de Gardă vă propune o radiografie a PAS și a listei electorale a partidului pentru alegerile parlamentare.
„Moldova are în față o decizie crucială, fie după 28 septembrie, cu pași rapizi, devenim membri ai Uniunii Europene, fie după 28 septembrie, cu pași și mai rapizi, devenim membri ai Uniunii Europene”, susține Igor Grosu, președintele PAS.
„În PAS cu Maia Sandu”, de la mișcare la cel mai mare partid din Parlament
PAS a fost constituit în luna mai 2016, având la bază Mișcarea „În pas cu Maia Sandu”, lansată la sfârșitul anului 2015 de fosta ministră a Educației pe fundalul protestelor antioligarhice. Formațiunea a ajuns pentru prima dată în Parlament după alegerile parlamentare din 2019, formând un bloc electoral cu Partidul Platforma DA.
În 2020, Maia Sandu, președinta partidului, a câștigat alegerile prezidențiale, iar în 2021, PAS a câștigat și alegerile parlamentare anticipate cu 52,8% din voturi, aducând în Legislativ 63 de deputați.
„Urmează luni și ani de lucru, de obstacole, de schimbări, care vor întâmpina rezistență. Însă vom reuși! Și vă promit un lucru, dragi cetățeni – nu vom înceta să vă ascultăm. De asta am câștigat – ca să îndeplinim ce am promis oamenilor. În primul rând – curățarea justiției și lupta cu corupția, astfel încât procurorii și judecătorii corecți să aibă undă verde la recuperarea miliardului furat, confiscarea averilor hoților și schemacilor, stoparea fluxurilor enorme de bani care se fură pe spatele cetățenilor de rând”, declara atunci Grosu.
Au urmat patru ani în care formațiunea politică, în tandem cu președinta Sandu, au controlat puterea politică din R. Moldova. Pe fundalul războiului din Ucraina și atacurilor hibride constante ale Rusiei, în iunie 2022, R. Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, iar în 2024 s-a dat startul negocierilor de aderare.
PAS se laudă că, în această perioadă, s-au alocat de 3 ori mai mulți bani pentru sate, orașe și s-au făcut investiții în drumuri și infrastructură, că s-a majorat de aproape 2 ori bugetul pentru familii, că a crescut de 3 ori pensia minimă ori că s-au efectuat majorări de salarii pentru mai multe categorii de bugetari.
Formațiunea a fost însă constant acuzată că nu a reușit să țină în frâu inflația, care a ajuns să constituie 30,24% la sfârșitul anului 2022, o cifră fără precedent pentru R. Moldova, cauzată în principal de creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare; că nu a reușit să pornească economia, care a înregistrat o creștere de doar 0,1% în 2024 sau că nu a reușit să ducă la final reforma justiției.
„În anul 2021 nu cred că toată lumea realiza crizele prin care urma să treacă R. Moldova și crizele prin care trebuia să trecem și, corespunzător, guvernul trebuia să aibă grijă să depășim și crizele, dar și să stabilizăm economia și societatea. Și atunci, repet, am asigurat în această perioadă pacea, stabilitatea și securitatea, și am stabilizat economia în condițiile în care am avut pandemie, secetă, război și criză energetică”, a comentat premierul Dorin Recean în cadrul podcastului ZdCe.
104 candidați și un obiectiv: UE–2028
În campania pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, PAS promovează mesaje privind aderarea R. Moldova la UE ca fiind „direcția corectă” și un deziderat al păcii și dezvoltării. Pe listele partidului candidează și doi reprezentanți ai Partidului Platforma DA, care a acceptat propunerea de colaborare.
Simbolul electoral al PAS este UE–2028, iar președintele partidului a anunțat anterior că „semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028 este obiectivul nostru național”, termen considerat nerealist de către politicienii din opoziție.
Formațiunea a condamnat de mai multe ori războiul din Ucraina și consideră Rusia drept stat agresor.
Lista de candidați a partidului depusă la Comisia Electorală cuprinde 104 pretendenți la funcția de deputat. Aceasta este deschisă de Igor Grosu, care a devenit lider al formațiunii după ce Maia Sandu a preluat președinția R. Moldova. Pe locul doi se află premierul Dorin Recean, care nu este membru de partid.În primii zece candidați se regăsesc Doina Gherman, fosta vicepreședintă a Parlamentului, Nicu Popescu, fostul ministru de Externe, Marcel Spatari, ex-ministrul Muncii și Protecției Sociale, fosta deputată Veronica Roșca, actualul ministru de Externe, Mihai Popșoi, ministrul Infrastructurii Vladimir Bolea și deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei. Lista primilor zece candidați este încheiată de vicecampioana olimpică, luptătoarea Anastasia Nichita, urmată de dirijorul Nicolae Botgros și scriitorul Constantin Cheianu, aflați pe locurile 11 și 12.
Candidați implicați în scandaluri mediatice
Unii dintre candidații PAS au fost vizați, în trecut, în scandaluri mediatice. În luna iulie, în public a apărut o înregistrare video în care liderul formațiunii, Igor Grosu, vorbea despre „încordarea” primarilor, declarație criticată de opoziție și catalogată drept „șantaj asupra primarilor”.
„Trebuie să ne ținem într-o expectativă și mobilizare, dacă doriți, și încordați undeva. Și asta fac și cu primarii. Eu personal mă întâlnesc cu toți primarii care nu-s de la noi, pe ai noștri deja îi ținem în tonus. Dacă rezultatul nostru comun va fi prost la toamnă, s-a terminat cu canalizarea, s-a terminat cu apa, cu multe lucruri bune, necesare nouă.”
Totuși, Igor Grosu a respins acuzațiile de „șantaj” și a reiterat că „dacă pierdem calea europeană, pierdem accesul la fondurile europene, ceea ce înseamnă că pierdem și singura șansă și posibilitate de a dezvolta R. Moldova… Să nu credeți că Putin și grupările criminale vor investi în satele noastre. Rușii și bandiții vin ca să ia, nu să dea – și asta am văzut-o cu toții în ultimii 30 de ani.”
Și numele lui Dorin Recean a fost anterior implicat într-un scandal. În februarie 2013, Recean, fiind ministru de Interne în Guvernul Filat, a apărut într-o înregistrare a unei discuții telefonice cu Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat, în care i-ar fi dat indicații șefului de la FISC. „Noi o să ne clarificăm cu asta, Colea. Eu te-am rugat un lucru, dacă există probleme, adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete”, era declarația lui Recean care a provocat reacții în societate. Recean declara ulterior pentru ZdG că discuția avea loc în momentul în care „oprea un abuz”.
Candidatura pe listele PAS a lui Nicolae Botgros, directorul orchestrei „Lăutarii”, a stârnit discuții după ce, în 2019, acesta apărea într-un video în care sprijinea Partidul Democrat controlat de Vladimir Plahotniuc, acuzat atunci că a capturat instituțiile statului.
Contactat de Ziarul de Gardă și întrebat despre declarațiile sale din 2019, Nicolae Botgros ne-a spus că „a crezut și a știut că Partidul Democrat va ține direcția spre Uniunea Europeană și va face niște lucruri așa cum și vorbeau. Dar am văzut că pe parcurs s-au schimbat timpurile, s-au schimbat pozițiile și pozițiile astea nu prea mă aranjează pe mine.” El a mai declarat că acum crede că doar PAS este un partid care acționează pentru binele oamenilor.
Și candidatura Mariei Acbaș, aflată pe locul 16 în lista PAS, a stârnit mai multe discuții în spațiul public, după ce s-a constatat că în 2021 ea candidase la parlamentare pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul consilier și deputat comunist Mark Tkaciuk.
Atunci când a fost anunțată candidatura ei pe listele PAS, internauții au observat că Maria Acbaș nu și-a șters imaginile din perioada „Congresului Civic” de pe contul ei de Facebook.
Atunci, Tkaciuk a scris chiar că Acbaş a părăsit formațiunea în aprilie 2023, dar a insinuat că ar putea reveni la vechile convingeri dacă va apărea o criză politică.
Contactată de ZdG, Maria Acbaș a spus că, în opinia ei, idealurile tuturor partidelor sunt aceleași, sarcina lor principală fiind „de a face viața oamenilor mai ușoară”.
„Astăzi, tendința este mai mult spre Occident și colaborăm mult mai strâns cu Occidentul. Omul, de-a lungul vieții, crește, ceva se schimbă, omul învață ceva”, și-a argumentat antreprenoarea decizia de a candida pe listele PAS, într-o declarație pentru ZdG.
Datele analizate de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT arată că 49 de candidați ai PAS au participat și în campania din 2021, trei dintre care pe listele altor formațiuni politice.
Alegerile parlamentare vor avea loc duminică, 28 septembrie.
