Primele imagini cu suspecții din R. Moldova, aduși în fața magistraților în dosarul asasinatelor din Ucraina
Primii doi dintre cei patru suspecți reținuți în R. Moldova în dosarul privind planul serviciilor speciale ruse de asasinare a unor persoane publice din Ucraina au fost aduși vineri, 20 februarie, în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Procurorii cer arest preventiv pentru 30 de zile, iar cei doi nu au răspuns întrebărilor presei. Printre ei se numără și Nicolae Șepeli, recrutorul din schemă, grațiat în 2022 de președinta Maia Sandu, decret revocat joi, 19 februarie.
Avocatul acestuia a declarat, pentru TV8, că Șepeli este gata să colaboreze cu ancheta, iar poziția apărării diferă de cea a acuzării.
Precizăm că în total 11 persoane au fost reținute în operațiunea moldo-ucraineană de destructurarea a grupării organizate la comanda serviciilor speciale rusești pentru asasinarea mai multor persoane publice din Ucraina. Printre ele se numără și Alina Bondarenco, o tânără de 19 ani, originară din regiunea transnistreană. În timpul perchezițiilor, la ea a fost găsită o legitimație care ar confirma angajarea sa la una dintre televiziunile puterii de la Tiraspol, potrivit surselor Ziarului de Gardă.
„Pentru fiecare crimă, partea rusă promitea până la 100 de mii de dolari, suma variind în funcție de notorietatea și influența potențialei victime”, a precizat Procuratura Generală a Ucrainei.
Una dintre țintele celor racolați de serviciile speciale ruse pentru asasinarea mai multor persoane publice din Ucraina era Dmitry Gordon, un jurnalist ucrainean inclus pe lista „extremiștilor” din Rusia și dat în urmărire. Informația a fost publicată de TV8, iar sursele Ziarului de Gardă au confirmat cele relatate.
Pregătirile pentru omorurile la comandă au început în decembrie 2025
Conform autorităților ucrainene, printre potențialele ținte s-ar fi aflat Andrii Yusov, reprezentant pentru comunicare strategică al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina și vicepreședinte al Sediului Central de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război. La fel, potrivit informațiilor din dosarul penal gestionat la Chișinău de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), țintele asasinatelor ar fi un jurnalist cunoscut, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor” și anunțat în urmărire, unul dintre conducătorii unei întreprinderi strategice de stat, militari activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv luptători ai Legiunii Străine din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei.
În schimbul executării asasinatelor, executanții ar fi urmat să-și primească remunerările pe portmonee electronice de la organizatorul (care s-ar afla în Ucraina) al grupului infracțional, pentru ca astfel să evite deconspirarea lor de către autorități, scrie IGP.
Oamenii legii au stabilit că pregătirile pentru omorurile la comandă au început în decembrie 2025. În această primă etapă a schemei de pregătire a asasinatelor, bănuitul reținut ar fi convins două persoane din Moldova să călătorească spre Kiev pentru tatonarea terenului. Acolo, cei doi bărbați recrutați și-au deghizat activitatea în rol de curieri ai unei companii de livrare a mâncării. În realitate, aceștia ar fi aflat informațiile solicitate despre persoanele ce ar fi urmat să fie omorâte, se arată în comunicat.Promo
În a doua etapă, tot în decembrie 2025, bănuitul ar fi primit de la superiorii grupului infracțional indicația să găsească persoane care pot folosi arme, ceea ce acesta ar și fi făcut: ar fi convins 11 persoane (identificate până acum) cu rol de asasini în Ucraina.
Ulterior, la indicația bănuitului și organizatorului grupului infracțional, executanții omorurilor planificate în Ucraina ar fi făcut rost de arme și muniții. În final, membrii grupului infracțional au studiat traseele de deplasare ale victimelor pentru ulterioara executare a omorurilor și și-au repartizat rolurile – de la împușcare până la aruncarea în aer a automobilului și executarea propriu-zisă a comenzii de omor. Totuși, aceștia au fost reținuți atât în Moldova, cât și în Ucraina, înainte să poată executa asasinatele, se arată în comunicatul de presă.
Cine este principalul bănuit?
Conform IGP, bănuitul principal cu rol de recrutor este din Chișinău și are vârsta de 30 de ani, iar anterior a fost condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde-și executase sentința până-n 2022. „Totuși, acesta ar fi menținut contactul cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia, prin intermediul aplicației mobile Telegram. Ceilalți reținuți în Moldova sunt doi concubini și un alt tânăr. Așadar, cei 10 recrutați care ar fi lucrat la pregătirea schemei de asasinare în Ucraina au vârste de 19-43 de ani și sunt din Chișinău, Comrat, Orhei și Tighina (partea stângă a Nistrului, cu „guvern” nerecunoscut de autoritățile de la Chișinău). Aceștia au mai fost cercetați penal în Moldova, unii fiind și judecați pentru huliganism și infracțiuni legate de conducerea mașinii”, scrie IGP.
Potrivit surselor ZdG din cadrul Președinției, unul dintre tinerii vizați de operațiune a fost grațiat în 2022 de președinta Maia Sandu. Este vorba despre Nicolae Andrei Șepeli, anterior condamnat de Judecătoria orașului Starâi Oskol, regiunea Belgorod, Federația Rusă, transferat pentru continuarea executării pedepsei penale cu inchisoarea in instituțile penitenciare ale R. Moldova
Procurorii PCCOCS le-au formulat învinuirea celor patru reținuți în Moldova, în vederea aplicării arestului preventiv pentru 30 de zile, pentru continuarea obiectivă a investigațiilor, timp în care aceștia beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.
Ieri, 19 februarie, Aparatul Președintelui R. Moldova a anunțat revocarea Decretului nr. 418-IX din 11 aprilie 2022 privind acordarea unei grațieri. „Decizia are la bază apariția unor noi circumstanțe, comunicate de autoritățile competente”, se arată în comunicat. Instituția precizează că, în 2021, la Președinție au fost depuse cereri de grațiere atât de către persoana condamnată, cât și de Procuratura Generală, iar, la recomandarea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, aceasta a fost admisă în 2022.
„În urma examinării documentelor și a informațiilor suplimentare, devenite cunoscute ulterior, s-a decis revocarea decretului menționat. Președinția Republicii Moldova reafirmă angajamentul de a acționa cu transparență și în strictă conformitate cu legea, ori de câte ori apar elemente noi care impun reevaluarea unor decizii”, mai notează instituția.
