Primărița și viceprimarul orașului Durlești rămân în arest pentru 30 de zile. Judecătorii au acceptat solicitarea procurorilor privind prelungirea măsurii preventive

Primărița orașului Durlești, Eleonora Șaran, precum și viceprimarul localității, Mihai Enachi, rămân încă în arest pentru 30 de zile, a confirmat pentru Ziarul de Gardă, procuror de caz, Augustin Nastas. Judecătorii au acceptat solicitarea procurorilor privind prelungirea măsurii preventive.

Potrivitt TV8, în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, mai mulți angajați ai primăriei au venit pentru a-i susține, afișând pancarte.

În timp ce primărița era escortată spre sala de ședință, susținătorii scandau: „Libertate!”, „Nu sunteți vinovată!”, „Vă rugăm, dreptate!”. Pe pancarte, angajații au scris: „Uniți pentru adevăr”, „Împreună pentru Eleonora Șaran, Enachi Mihail, Balan Andrei, Colomieț Alexandru”, „Eleonora Șaran – primarul nostru”.

Avocatul Eleonorei Șaran susține că clienta sa pledează nevinovat și dorește să colaboreze cu organele legii. În acest sens, încă pe 6 martie ar fi solicitat să fie audiată de procurori, dar cererea încă nu a fost aprobată.

„Nu sunt probe, stă la penitenciar doar pentru faptul că este primar”, a declarat avocatul jurnaliștilor.

Totodată, viceprimarul Mihai Enachi s-a declarat nevinovat în fața jurnaliștilor și a afirmat că procurorii nu au nicio probă împotriva sa. 

Pe 27 februarie, organele de drept au efectuat 50 de percheziții într-un dosar privind deposedarea administrației publice locale Durlești. În cadrul dosarului sunt vizați primărița Eleonora Șaran, viceprimarul Mihail Enachi, ingineri cadastrali, șeful adjunct al Serviciului cadastral teritorial Chișinău, consilieri locali, precum și beneficiari finali ai schemelor de înstrăinare a terenurilor. Potrivit unui comunicat al Centrului Național Anticorupție (CNA), prejudiciul estimat ar fi de peste 15 milioane de lei.

Persoanele vizate sunt învinuite că ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate în lipsa unor documente justificative, facilitând astfel atribuirea ilegală a terenurilor. Ulterior, loturile ar fi fost cumpărate la un preț simbolic de 100 de mii de lei, apoi revândute unor beneficiari reali cu sume cuprinse între 38 și 39 de mii de euro, după cum a comunicat Centrul Național Anticorupție. 

Ziarul de Gardă a consultat mai multe documente ce arată neconcordanțe la atribuirea unor terenuri care au fost vândute și a discutat cu câteva dintre persoanele vizate sau cu apărătorii lor. Unii dintre cei care au vândut terenurile au spus pentru ZdG că nu știau de existența lor, iar alții au susținut că aveau aceste loturi de mult timp și chiar le-ar fi prelucrat și ar fi plătit impozite pentru ele. Avocații persoanelor învinuite susțin că toate terenurile vizate ar fi aparținut vânzătorilor și că s-a respectat procedura de atribuire a titlurilor de proprietate.