Prevenția este sănătate: Tot ce trebuie să știi de la Cristina Ipati, medic colposcopist, pentru a preveni cancerul de col uterin
Aproximativ 300-330 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar alte 150-160 de decese sunt înregistrate în fiecare an. În același timp, anual, 600-700 de femei sunt diagnosticate cu leziuni precanceroase, ceea ce accentuează importanța depistării timpurii.
Cancerul de col uterin este o afecțiune care poate fi prevenită. În acest context, multe femei sunt încurajate să efectueze screeningul și vaccinul împotriva Papilloma Virus Uman sau HPV.De aceea, am rugat-o pe Cristina Ipati, medic colposcopist și membră a Societății de Colposcopie, specializată în patologia colului uterin, să ne ofere mai multe sfaturi de prevenire a acestei afecțiuni.
Cancerul de col uterin poate fi prevenit datorită programului național care asigură acces gratuit la screeningul cervical atât pentru femeile asigurate, cât și pentru femeile neasigurate medical. Controlul poate fi realizat de femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani. Totodată, Cristina Ipati, medic ginecolog colposcopist de la Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, menționează că acest control ar avea tendința să înceapă chiar mai devreme.
„Vreau să menționez că există multe tipuri de cancer: unele foarte agresive, altele mai puțin agresive. Patologia colului uterin este considerată mai puțin agresivă și mult mai ușor de depistat, deoarece poate fi identificată în stadii precanceroase.
Majoritatea femeilor știu că, între 25 și 61 de ani, orice femeie, activă sau inactivă sexual, este inclusă în screening-ul pentru cancerul de col uterin. Screening-ul se face de la 25 până la 61 de ani, o dată la trei ani. Dacă la 25 de ani testul este efectuat, la 28 se repetă și, ulterior, la fiecare trei ani – până la vârsta de 61 de ani, în cazul în care rezultatul este negativ sau fără leziuni.
În anumite cazuri, putem începe screening-ul chiar mai devreme. După debutul vieții sexuale, femeia ar trebui să se adreseze anual la ginecolog, nu neapărat pentru screening, ci pentru monitorizare de rutină, atunci când nu există simptome. Când apar simptome, femeia se adresează conform necesității.”
Ce este testul PAP?
„În programele de stat se efectuează PAP testul convențional, pe sticluță. Există două metode: PAP test convențional și PAP test în mediu lichid, cel din urmă fiind mai sensibil, dar și mai costisitor. Programele de stat acoperă doar metoda convențională. Costul unui PAP test în mediu lichid poate ajunge la 450–550 de lei, ceea ce este destul de scump pentru multe femei.
Femeia are dreptul să facă PAP testul în mediu lichid în sectorul privat, inclusiv prin intermediul medicului de familie, dacă își achiziționează kitul personal”, ne spune Cristina Ipati.
Vaccinarea HPV și importanța ei
În afară de screening, programul național promovează și vaccinarea gratuită împotriva HPV. Acest vaccin reprezintă o măsură primară de prevenție, cauza principală a cancerului de col uterin fiind virusul Papilloma Virus Uman sau HPV. Vaccinarea este recomandată tuturor femeilor, chiar și celor infectate, pentru că ajută la prevenirea dezvoltării altor tulpini a HPV-ului.
De acest vaccin pot beneficia atât fetele, cât și băieții cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani, deoarece a fost inclus în programul de vaccinare a copiilor. Medicul Cristina Ipati recomandă tuturor părinților să-și vaccineze copiii și să prevină apariția afecțiunii, iar pentru mai multe informații despre vaccin, aceștia pot accesa site-ul paptest.md.
„Cauza principală a cancerului de col uterin este virusul HPV, transmis sexual. Vaccinarea este esențială și trebuie efectuată înainte de debutul vieții sexuale, atât la fete, cât și la băieți, conform programului de vaccinare”, a relatat Cristina Ipati pentru Ziarul de Gardă.
Cum transformăm grija pentru sănătate într-un trend
În momentul de față, există 12 cabinete specializate și amplasate în mai multe raioane ale țării, care permit femeilor să beneficieze de screeningul gratuit. Astfel, femeile din toată țara pot să apeleze la medicul de familie și să realizeze această investigație importantă. Cristina Ipati spune că este necesar „să transformăm grija pentru sănătate într-un trend, pentru că prevenția înseamnă viață”.
Un aspect important în acest program este digitalizarea procesului de invitare la screening. Acesta are loc prin intermediul platformelor electronice, cum ar fi email sau Viber. Femeile pot primi invitații la screening chiar și când nu se află pe teritoriul țării, urmând să beneficieze de serviciul gratuit la revenirea lor în R. Moldova.
„Campania de screening este una națională, intens promovată la radio, televiziune și în policlinici. În ultimii doi ani, au fost dotate 12 raioane cu stații de colposcopie. Centrul de bază, totuși, rămâne la Institutul Mamei și Copilului, chiar dacă există o rețea bine dezvoltată care asigură continuitatea tratamentului, inclusiv prin telemedicină.
Pacienta poate fi examinată într-un raion, iar cazul este discutat în timp real cu specialiștii de la Centrul Mamei și Copilului. Astfel, deciziile sunt luate colectiv, iar traseul pacientei este bine structurat, lucru care nu se întâmplă întotdeauna în alte domenii medicale”, ne explică specialista.
Lipsa încrederii în sistemul medical sau indiferența față de propria sănătate?
Medicul Cristina Ipati activează la Spitalul „Gheorghe Palade” și soluționează cazurile mai dificile. De regulă, la ea se adresează femeile care doresc să efectueze PAP testul sau cele care prezintă deja leziuni ale colului uterin. În cadrul instituției se realizează inclusiv și intervenții chirurgicale pentru stările precanceroase ale colului uterin. Specialista încearcă să motiveze femeile care, din anumite motive, refuză investigațiile, invitându-le cel puțin pentru o conversație.
„De obicei, motivele refuzului sunt lipsa de încredere în sistemul medical sau teama de a auzi un diagnostic precum cancer sau stare precanceroasă. Alte femei evită medicul din cauza infecțiilor cu transmitere sexuală, temându-se că acestea ar putea afecta activitatea profesională, mai ales în domenii precum alimentația publică, educația sau sistemul medical, unde controalele medicale sunt obligatorii. Un alt motiv este indiferența față de propria sănătate”, ne spune Cristina Ipati.
Doctora ne-a povestit despre un caz despre o femeie, care a fost diagnosticată de cancer la col uterin la vârsta de 26 de ani. Aceasta s-a adresat la medicul ginecolog dintr-un alt motiv – medicul de familie din cadrul raionului a refuzat să-i elibereze certificatul pentru înscrierea copilului la grădiniță.
„În urma investigațiilor, a fost depistată o stare precanceroasă, iar pacienta a fost direcționată către cabinetul meu. La colposcopie, aspectul era suspect și am efectuat o biopsie. Femeia avea 26 de ani, un copil de 3 ani acasă, era fumătoare și trecea printr-un divorț, având multiple probleme sociale care i-au diminuat atenția față de propria sănătate.
Biopsia a confirmat prezența cancerului de col uterin, în stadiul I – cel mai favorabil pentru tratament. Am depus eforturi mari, împreună cu medicul de familie, pentru a o direcționa către Institutul Oncologic. În stadiile I și II, cancerul este, de regulă, tratabil complet, fără consecințe majore, deși pacienta rămâne sub monitorizare strictă pentru a preveni recidivele. În stadiile III–IV, tratamentul este mult mai dificil, iar scopul este adesea prelungirea vieții. Această femeie s-a adresat prima dată la 26 de ani, fiind cumva constrânsă de circumstanțe.
Am observat că, după publicarea acestui caz pe Doctor de Femei, foarte multe femei tinere s-au adresat pentru investigații, înțelegând că vârsta nu reprezintă o protecție în fața virusului HPV.”
Conform datelor oferite de Ministerul Sănătății rata de acoperire a screeningului citologic a crescut din 2021 până în 2025 de la 35% la 62%, rata de trimitere la colposcopie în cazul rezultatelor citologice atipice a crescut de la 40% la 89%, iar rata tratamentului leziunilor precanceroase a crescut de la 26% la 91%.
Cătălina Vasilian, stagiară ZdG
