WATCHDOG De ce a devenit diaspora ținta principală a războiului informațional din alegerile R. Moldova?
„Există două moduri de a vorbi despre diaspora în alegerile Moldovei. Unul este comod, aproape decorativ: secții, ștampile, cozi, «organizare». Celălalt este incomod și, tocmai de aceea, rar rostit până la capăt: diaspora are o puternică identitate și impact politic proeuropean, iar acolo unde există putere apare imediat și tentația de a o reduce, de a o murdări, de a o face negociabilă”, afirmă Andrei Curăraru, expert în securitate, într-o analiză publicată de comunitatea Watchdog.
Aproximativ o treime dintre cetățenii R. Moldova trăiesc peste hotare. În două cicluri electorale consecutive, 2024 și 2025, diaspora a înclinat rezultatul în favoarea taberei proeuropene.
„În Europa de Vest și America de Nord, opțiunea a fost covârșitor pro-UE; diaspora din Rusia, mult mai mică, a avut o orientare absolut lipsit de intrigă pro-rusă. Cifrele sunt mai mult decât un fundal sociologic. Ele descriu o asimetrie de risc: dacă reușești să scazi participarea diasporei din Vest, nu trebuie să convingi mai mult electorat, ci doar să-ți îngustezi contraponderea – electoratul care nu te place și nu e în țară”, scrie Curăraru.
Potrivit expertului, acest lucru explică de ce diaspora a devenit ținta preferată în operațiunile de influență și în conflictele interne despre „suveranitate”. După pierderea alegerilor din 2020, Igor Dodon a calificat diaspora drept „un electorat paralel”, „în disonanță” cu majoritatea de acasă.
Curăraru afirmă că vede o mini-strategie: „mai întâi delegitimezi participarea diasporei, apoi o restrângi. Între cele două stă un mecanism pe care îl numim simplist «dezinformare»”.
În raport este menționat și Ziarul de Gardă, și anume despre documentarea schemei „recrutare prin reclame sponsorizate pe Meta”, pornite încă din august, care promitea 300–500 euro pe zi și „bonusuri” care ajungeau până la 30 de mii euro, cu o condiție implicită: să livrezi „incident”.
„Pagina de recrutare a ajuns în septembrie la numele HumanGo; contactul era un număr din Marea Britanie, cu migrare pe WhatsApp, Viber sau Telegram, iar candidaților li se cerea să aleagă o etichetă politică pentru acreditare, între opțiuni precum NOI, AUR, CUB sau independentul Andrei Năstase”, se arată în raportul Watchdog.
În practică, expertul subliniază faptul că listele depuse la CEC au arătat o creștere bruscă de reprezentanți în diaspora pe ultima sută de metri, „inclusiv CUB 173, AUR 133, NOI 204, Andrei Năstase 193, iar Blocul Alternativa 272”.
Raportarea era centralizată pe o platformă precum teammoldova.md, creată la 22 septembrie 2025 și legată de infrastructură asociată cu frații Ivan și Iurie Neculițî, sancționați de UE în mai 2025.
Pe de altă parte, Andrei Curăraru scrie despre modul în care s-a insistat pe cozile de la cele două secții din Rusia, reîncadrate drept dovadă că votul pro-rus ar fi „suprimat”, că autoritățile moldovene ar „neglija” diaspora din Rusia. Aici, expertul notează că aglomerația de la Moscova „i-a reușit mai bine lui Șor în 2024 și mai deloc în 2025. Mai mult, nici într-un scrutin, nici în celălalt nu s-au folosit toate buletinele din 2 secții de votare. Un detaliu ignorat de propaganda rusească care a exploatat subiectul la maxim”.
De aceea, materialul insistă pe un element pe care mulți îl trec cu vederea: „roiurile de conturi false și boți, inclusiv profiluri generate cu IA, care inundă spațiul cu mesaje despre fraudă și inutilitatea votului”.
De asta nu contează că în diferite regiuni, propaganda are obiective absolut diferite. În Rusia, narațiunile sunt mobilizatoare, pro-participare, pro-candidați prietenoși Kremlinului.
