Tragedia de la Colectiv: Neglijenţa omoară
În urma tragicului eveniment de la Clubul bucureştean Colectiv, autorităţile R. Moldova au demarat o serie de acţiuni de informare a populaţiei despre regulile anti-incendiu, dar şi de verificare a localurilor de divertisment privind pregătirea lor de a face faţă unor eventuale incendii.
„Iniţial, s-a mers pentru verificări în trei localuri, unde au fost depistate, printre încălcări, uşi de evacuare blocate sau, în genere, inexistente, stingătoare puţine în raport cu suprafaţa localului, precum şi materiale inflamabile sau sisteme de semnalizare a incendiului lipsă sau defecte”, spun responsabili ai Centrului de presă al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale (SPCSE).
E prematur să vorbim despre pedepse
Inspecţiile au demarat sâmbătă şi duminică, în contextul Halloween-ului, organizat în mai multe localuri. SPCSE al MAI a supravegheat în aceste zile starea anti-incendiară în mai multe entităţi, fiind delegaţi chiar inspectori specializaţi în asigurarea securităţii vieţii.
„Efectuăm controale de specialitate în mai multe localuri, pentru a depista eventuale încălcări ale normelor anti-incendiare”, subliniază responsabili din cadrul SPCSE, explicând că vor fi formulate prescripţii şi vor fi acordate termene pentru soluţionarea problemelor. În caz de nerespectare, vor fi emise sancţiuni administrative pentru mai mulţi responsabili ai obiectivelor şi aici deja se va ţine cont de fiecare local în parte, de suprafaţa acestuia, fie că e de la 50 până la 200 sau până la 400 de persoane. „E devreme să vorbim despre pedepse. Vom analiza eficienţa controalelor În caz de nerespectare a celor prescrise, vom vorbi şi despre pedepse”, precizează responsabili de la SPCSE.
Reponsabilitatea proiectantului şi a verificatorului
În legătură cu încălcările depistate, Vasile Olaru, şef Secţie disciplină în construcţie din cadrul Primăriei Chişinău, a spus că departamentul pe care îl conduce are doar funcţie executivă şi că, pentru precizări, ar trebui să apelăm Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare. Olaru, însă, a spus, în acelaşi context, că sunt nuanţe care ţin anume de beneficiar: „Planul e elaborat de arhitectul angajat de beneficiar. Documentaţia de proiect e verificată de verificatori atestaţi. Autorizaţiile de construcţie se obţin în baza actelor de proiect, cu avizele de verificare anexate. Reponsabilitatea privind respectarea normelor anti-incendiare la elaborarea proiectelor o poartă proiectantul şi verificatorul. Sarcina noastră este să vedem dacă sunt aceste acte. Atât. Noi suntem executori. Deci, este actul – acceptăm proiectul, nu este – refuzăm”.
Arhitectul-şef interimar al capitalei, Ion Carpov, nu a putut fi găsit pentru precizări privind măsurile şi instrumentele anti-incendiu incluse în proiectele pentru sedii capacitatea cărora depăşeşte 50 de persoane.
Nu pot şti dacă personalul localului respectă normele de siguranţă
Tragedia de la Bucureşti a alarmat tinerii din Chişinău. „Merg prin cluburi mai mult ocazional, dar nu mă simt în siguranţă, deoarece se întâmplă diverse cazuri. Bunăoară, nu pot şti dacă personalul localului respectă normele de siguranţă. Deja nu prea am chef de divertisment. Sunt indignată de faptul că personalul din aproape orice local manifestă atitudine neglijentă privind normele de siguranţă, crezând că ar fi un factor neimportant. Până la urmă, suferă mai multă lume”, spune Diana Cărăuş.
Ion Orbişte este DJ şi un mare pasionat de distracţii. În prezent, lucrează într-un club din Rusia. El povesteşte că, pe când era în Moldova, mergea prin localuri de divertisment. „De securitate pot spune una: ca DJ, mereu fiind pe scenă şi foarte rar prin mulţime, eram în siguranţă. Cred că în raport de 70%. Fiind în localuri ca şi simplu client, bineînţeles, le alegeam pe cele unde se adunau persoane pe care le cunosc. Mă simt mai sigur printre cunoscuţi, prieteni. Îmi amintesc nişte mici incidente. Aş spune că, la Moscova, e cu totul diferit. Aici siguranţa e pe primul loc. Sincer, m-am gândit mult la evenimentele de la Bucureşti. Mi-am imaginat situaţii diferite. E tragic. Gândindu-mă la asta, pot doar să mă încurajez, spunându-mi că aşa ceva se întâmplă foarte rar. Totuşi, mai degrabă m-aş teme să traversez strada neregulamentar, decât să merg într-un club”, crede Ion.
Alt tânăr care merge practic în fiecare week-end la club, Vladislav Sorotinschi, spune că se simte în siguranţă. „Pot explica de ce. Am vizitat multe ţări şi am fost în multe cluburi de peste hotare. Raporând cu ceea ce avem în Chişinău, aş spune că mă simt liniştit aici. De Bucureşti nu m-aş mira, fiindcă am fost acolo prin cluburi şi nu mi-a plăcut, mă simţeam în pericol”, încheie Vladislav.
Verificările demarate la începutul săptămânii vor continua şi în următoarele două săptămâni, timp în care 350 de localuri vor fi verificate de un număr de 150 de inspectori. Administratorii riscă cel puţin amenzi, dacă se vor depista încălcări ale normelor securităţii.
Aliona Ciurcă
