Partidele și Blocurile cu 0% la parlamentarele din 28 septembrie. De la NOI și PL la CUB și PSDE
16 concurenți electorali, partide, blocuri electorale și candidați independenți, participanți la scrutinul parlamentar din 28 septembrie, au luat sub un procent din voturile alegătorilor și nu au reușit să acceadă în Parlamentul R. Moldova.
Dintre cei 16 concurenți electorali, patru sunt candidații independenți, iar 12 sunt partide și blocuri electorale.
Cel mai slab rezulat la parlamentare dintre partide și blocuri electorale l-a înregistrat Partidul Noua Opțiune Istorică (NOI) – 1405 voturi (0,09%). Partidul, al 19-lea în buletinul de vot, avea pe lista de candidați un fost condamnat penal, Dmitri Torner, cunoscut sub numele de Dmitri Nekrasov, dar și un avocat care promitea, alături de Evghenia Guțul, gaz ieftin pentru locuitorii din autonomia găgăuză.
Pe penultimul loc s-a clasat Partidul Liberal, a 20-a formațiune în buletinul de vot. Partidul este condus de Mihai Ghimpu și a acumulat 1591 de voturi (0,1%). Partidul promovează integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană, aderarea la NATO și unirea cu România. În perioada 2009 – 2017, PL s-a aflat la guvernare, făcând parte din diverse coaliții, inclusiv cu Vladimir Plahotniuc. Partidul a cunoscut o ascensiune în perioada în care Dorin Chirtoacă era primar al capitalei. La parlamentarele din 28 septembrie, Chirtoacă a îndemnat oamenii să voteze pentru PAS.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a luat tot 0,1% din voturi (1603 voturi). AUR s-a lansat în R. Moldova în 2021, la doi ani după ce un partid cu denumire similară a fost înregistrat și în România. Deși ambele partide anunță că militează pentru unirea R. Moldova cu România, în ultimii ani, formațiunea de la București a fost acuzată că, de fapt, ar face jocurile Rusiei. Sloganul partidului AUR Moldova este „Unirea face puterea”.
Partidul Uniunea Creștin-Socială din Moldova, pe scurt UCSM, locul 21 în buletinul de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, a acumulat 1840 de voturi (0,12%). În fruntea listei s-au aflat Gabriel Călin și Vitalie Florea, ambii creatori de conținut pe rețelele de socializare și promotori ai narațiunilor rusești.
Alianța „Moldovenii” a acumulat 3511 voturi (0,22%). Formațiunea a fost înregistrată în martie 2021 și avea atunci o altă denumire – Partidul Puterea Oamenilor, și un alt președinte – Ruslan Codreanu, fost viceprimar și primar interimar al municipiului Chișinău în perioada 2017 – 2019. În iunie 2025, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, partidul și-a schimbat denumirea și conducerea, devenind Alianța „Moldovenii”. Partidul îl are printre susținătorii declarații pe afaceristul Vasili Chirtoca, iar pe liste era Nicolae Pascaru, fost deputat PSRM. Partidul promovează statalitatea.
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, pe scurt ALDE, a cincea formațiune politică din buletinul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie a luat 3740 de voturi (0,24%). Partidul este condus de fosta deputată a Platformei DA Arina Spătaru, potrivit căreia partidul său susține integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Ea s-a remarcat în ultimul an prin colaborarea cu organele de drept în dosarul condamnării ex-deputatului Nesterovschi.
Blocul electoral „Împreună” format din două partide – Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist a acumulat 5032 de voturi (0,32%). Formațiunea politică a fost anterior, la fondare, formată din mai multe partide: Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor (LOC) Partidul Schimbării și Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Ulterior, în bloc au rămas doar două partide.
Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur, a obținut 5137 de voturi (0,33%). Partidul a fost lansat în anul 2023, declarându-se un continuator al vechiului Partid Național Moldovenesc, fondat în 1917. PNM se declară un partid politic conservator de dreapta, care militează pentru reunificarea R. Moldova cu România.
Liga Orașelor și Comunelor (LOC) a obținut 6188 de voturi (0,39%). Partidul a fost fondat în 2023 „din inițiativa unui grup de primari care au constatat necesitatea unei mișcări social-politice a comunităților local”, potrivit site-ului lor oficial. LOC se declară un partid proeuropean.
Partidul „Mișcarea Respect Moldova” condus de Marian Lupu a acumulat 10144 de voturi (0,64%). El a fost fondat de către un fost deputat democrat și apropiat al lui Plahotniuc – Eugeniu Nichiforciuc. În anul electoral 2025, conducerea partidului a fost preluată de Marian Lupu, fost deputat democrat și comunist.
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a obținut 13313 de voturi (0,84%). CUB se declară a fi un partid „de inspirație liberală, de centru-dreapta, pro-european” și este condus de Igor Munteanu, fost ambasador în SUA și fost deputat pe listele Partidului „Platforma DA”. În scurta sa existență, CUB a fost implicat în mai multe controverse politice.
Partidul Social Democrat European (PSDE) din Moldova a fost partidul cel mai aproape de a trece de 1% la parlamentarele de duminică, dintre formațiunile care nu au acces în Parlament. Partidul a acumulat 15064 de voturi (0,95%). PSDE este succesorul fostului Partid Democrat al lui Vlad Plahotniuc. PSDE se declară un partid pro-european de centru-stânga. Liderul formațiunii este un fost ministru al Afacerilor Externe, Tudor Ulianovschi din perioada guvernării Plahotniuc, care a preluat conducerea, în decembrie 2024, de la un alt fost ministru – Ion Sula.
Doi concurenți electorali înregistrați inițial în cursa electorală nu au concurat dumină, 28 septembrie. Moldova Mare a fost exclus din cursă pentru o serie de încălcări, iar Blocul Unității Naționale s-a retras în favoarea PAS.
Datele preliminare publicate de către Comisia Electorală Centrală (CEC) privind alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 arată că 5 formațiuni politice au trecut pragul electoral și ar urma să constituie noul Parlament al Republicii Moldova. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut 55 de mandate, Blocul „Patriotic” (BP) – 26 de mandate, Blocul Electoral „Alternativa” – 8 mandate, Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” câte 6 mandate.
