CEC, obligată de instanță să înregistreze un candidat la alegerile parlamentare, după ce a refuzat formațiunea pentru că avea pe listă persoane cu antecedente penale. Unul dintre liderii partidului – un afacerist pro-rus
Comisia Electorală Centrală (CEC), în cadrul ședinței de miercuri, 3 septembrie, a înregistrat lista de 55 de candidați la funcția de deputat în Parlament din partea Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” (NOI), pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, se arată într-un comunicat de presă.
Decizia CEC vine în contextul executării hotărârii Curții de Apel Centru și a încheierii Curții Supreme de Justiție (CSJ), prin care Comisia a fost obligată să reexamineze cererea de înregistrare în calitate de concurent electoral din partea partidului Noua Opțiune Istorică, condus de către Svetlana Chesari.
ZdG a scris anterior despre unul dintre liderii partidului NOI, Dmitri Torner – președintele Federației de Biatlon a R. Moldova. Acesta și-a dat demisia, în decembrie 2023, din funcția de vicepreședinte al Comitetul Național Olimpic și Sportiv (CNOS), după ce ZdG a scris despre numirea lui, în articolul – „Un afacerist pro-rus, cu mai multe identități, condamnat anterior și care a evadat de la pușcărie, numit vicepreședinte al Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova”.
Totodată, a fost înregistrat simbolul electoral, confirmat reprezentantul în Comisia Electorală Centrală și persoana responsabilă de finanțe (trezorierul).
CEC notează că „a ținut cont de argumentele instanțelor de judecată” care au menționat că CEC, la examinarea cererii de înregistrare, trebuie să se conducă de legislația electorală care prevede expres temeiurile de refuz de înregistrare.
Astfel, instanțele au subliniat că „prevederile statutului partidului politic sunt inaplicabile în situația în care are standarde mai ridicate cu referire la cerințele de a fi membru şi de a fi inclus în lista de candidați”.
„În aceste circumstanțe urmează a fi aplicate prevederile art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, care stabilesc expres că persoanele care sunt condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și cele care au antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, nu pot fi alese”, menționează CEC.
Unul dintre candidați, eliberat de răspundere penală, iar altul – condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei
Conform deciziei CSJ consultate de către ZdG, Curtea de Apel Centru a reținut că „situația” candidaților poziționați în listă sub numărul 8 și 20 – Virgiliu Rusu și Petru Bria – nu este contra prevederilor din Codul electoral, „odată ce acestea nu au antecedente penale”. „La caz, unul din ei fiind eliberat de răspundere penală, iar altul condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei şi în termenul de probă condamnarea condiționată nu i s-a anulat”, se arată în decizia emisă de CSJ.
Conform CEC, statut partidului „consacră expres că simplul fapt al condamnării unui membru de partid, indiferent de stadiul procedurii, atrage excluderea acestuia din rândurile formațiunii, fără a fi necesară așteptarea caracterului irevocabil al sentinței”.
CEC constatase că, în privința candidatului de la poziția nr. 8 de pe listă, Virgiliu Rusu, la data 21 februarie 2024, Judecătoria Bălți, sediul central, a emis sentința, prin care l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal (falsificarea cazierului judiciar), cu eliberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție, soluția fiind menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 iulie 2024.
În instanță, partidul Noua Opțiune Istorică a menționat că Rusu Virgiliu a comunicat „acesta situație” la data când a aderat la partid, „or, în altă ordine de idei, este important faptul că acesta nu a săvârșit
nfracțiuni cu intenție, fiind învinuit și eliberat de răspunderea penală nu pentru confecționarea cazierului judiciar, ci pentru deținerea sau folosirea acestuia, neștiind că acest cazier este falsificat”.
„De altfel, acest cazier i-ar fi fost eliberat către STI al MAI, și respectiv, nici nu a recunoscut vina, a contestat cu apel și recurs (care încă nu a fost examinat de către Curtea Supremă de Justiție)”, a notat formațiunea politică.
Totodată, în privința lui Petru Bria, partidul Noua Opțiune Istorică a remarcat că, în ziua aderării la partid, candidatul de la poziția 20 a comunicat despre „acest fapt și a prezentat caziere judiciare, care însă conțin datele eronate, în contradicție cu certificatul din 15 august 2025, eliberat de Biroul de Probațiune Chișinău a Inspectoratului Național de Probațiune, prezentat partidului, prin care se atestă și se confirmă că cetățeanul Petru Bria, condamnat pe data de 8 iunie 2017 prin decizia Curții de Apel Chișinău, în baza art. 207, art. 3621 alin. (3), art. 84 alin. (1) din Codul penal la o pedeapsă pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități de administrare și gestionare a societăților comerciale în domeniul sportului și turismului pe un termen de 4 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani, prin care se confirmă că a fost exclus din evidența în temeiul expirării termenului pe 08 iunie 2021”.
Petru Bria a fost găsit vinovat, în 2017, pentru scoaterea ilegală a copiilor din țară, în timp ce deținea funcția de secretar general al Federației de Biatlon din Moldova și secretar general al Federației de Schi și Sanie din R. Moldova.
Bria, „antrenor emerit al R. Moldova (biatlon)”, a fost distins în 2022, de către președinta Maia Sandu, cu medalia „Meritul Civic”.
„Faptul că statutul Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” prevede standarde mai ridicate de a fi membru şi de a fi inclus în lista de candidați în raport cu Codul electoral, iar persoanele poziționate sub nr. 8 şi 20 nu ar urma să se regăsească într-o atare listă, date fiind condițiile impuse de statutul partidului, nu poate fi acceptat în sensul admisibilității recursului, or, partidele politice în activitatea lor se ghidează nu doar de statutul lor, dar şi de legislația R. Moldova”, a subliniat CSJ, care a declarat inadmisibil recursul depus de CEC.
ZdG a relatat, în noiembrie 2023, că Dmitri Torner, președintele Federației de Biatlon a Republicii Moldova, a fost ales în funcția de vicepreședinte al Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova, pe domeniul economie și relații externe.
Același Torner, cu un alt nume de familie însă, Necrasov, potrivit ex-purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne din Ucraina, Artem Șevcenko, a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Moldova pentru escrocherie, a evadat din penitenciar, ulterior, a schimbat mai multe identități, iar în 2019 a candidat la alegerile parlamentare din Ucraina pe listele unui partid pro-rus, „Platforma de Opoziție – Pentru Viață”, fiind al 44-lea pe listă, scria ZdG în 2023.
În 2019, publicația Kyiv Post scria că, doar cu o zi înainte de alegerile parlamentare din 21 iulie, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a descalificat un candidat pe care detectivii l-au identificat ca fiind un criminal moldovean căutat cu nouă pașapoarte ucrainene emise sub diferite nume.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Dmitri Torner, numărul 44 pe lista partidului „Platforma de opoziție – Pentru viață”, s-ar fi dovedit a fi cetățeanul moldovean Dmitri Necrasov, care era dat în căutare, pentru că ar fi evadat din închisoare.
Conforma aceleiași publicații, într-o investigație a jurnalistei Oksana Denysova, distribuită pe canalul Telegram The Newsroom pe 19 iulie, este menționat că Necrasov, actualmente Torner, născut la Chișinău, a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru delapidare, fraudă și trafic de droguri în țara sa natală în 2003. Cu toate acestea, un an mai târziu, a evadat din închisoare și a fugit în Ucraina.
El ar fi obținut primul său pașaport ucrainean în 2007 sub numele de fată al mamei sale. În anii următori, el a folosit numele de familie ale primei și celei de-a doua soții înainte.
Serviciul de Securitate al Ucrainei anunța anterior că, începând cu anul 2007, Necrasov ar fi falsificat documente de identitate pentru a obține ilegal cinci pașapoarte interne ucrainene sub nume diferite, precum și patru pașapoarte internaționale ucrainene pentru a călători în străinătate. În același timp, el nu a fost niciodată cetățean legal ucrainean, confirma Serviciul de Stat pentru Migrație.
