Opt argumente împotriva integrării Universității din Cahul cu Universitatea Tehnică din Moldova
Propunerea Ministerului Educației și Cercetării (MEC) de a integra Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în structura Universității Tehnice a Moldovei (UTM) a generat discuții aprinse în spațiul public. Autoritățile din educație își argumentează inițiativa prin faptul că există un declin demografic în regiune și că mai mult de jumătate dintre studenții la licență sunt înscriși la învățământ fără frecvență. Potrivit acestora, universitatea din Cahul se confruntă cu dificultăți bugetare.
În ultimele zile, la acest subiect s-au expus mai multe personalități din mediul academic. Vă prezentăm în continuare 8 argumente ale lui Anatol Petrencu, profesor universitar, Doctor Honoris Causa a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.
1. Pentru R. Moldova (RM) Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul are o însemnătate strategică asemenea Aeroportului internațional „Eugeniu Doga” din Chișinău, asemenea Universității de Stat din Moldova, asemenea Portului Giurgiulești. A lichida Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar însemna să tai aripa unei păsări, dorind ca ea să zboare (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți formează cele două „aripi” ale „pasării” RM). Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul are importante rezerve de sporire a numărului de studenți, masteranzi, iar în perspectivă și doctoranzi. La Cahul muncesc tineri și tinere în diverse domenii, specifice regiunii: la vamă, la Portul Giurgiulești, în poliție și administrații locale și care vor să-și lărgească cunoștințele în diverse domenii – știință, pedagogie, economie etc.
2. În plus, este vorba de rețeaua de instituții de învățământ din zonă, așezăminte ce au nevoie de cadre pe care le poate pregăti doar Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. De ex., specialiști în domeniul arheologiei și istoriei. La momentul actual, la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul muncesc cadre de cea mai înaltă calificare: dl dr. hab. Sergiu Cornea, autor de cursuri universitare și de monografii apreciate înalt de specialiștii în domeniu. Este vorba de doctorii în istorie Ludmila Chiciuc, Polina Lungu, Ion Ghelețchi etc., oameni cu o bogată experiență pedagogică, autori de cursuri universitare și deprinderi în cercetarea științifică.
Domniile lor s-au implicat activ în realizarea Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Cercetări realizate în localitățile din sudul Republicii Moldova”, cu editarea volumelor respective (3 volume). Este o dovadă în plus că specialiștii Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul au contribuit concret la eforturile depuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) în vederea recuperării și valorificării memoriei colective a populației noastre aflate sub regim comunist sovietic.
3. La Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul învață studenți minunați. Din discuțiile cu o parte din ei am constatat că ei nu doresc lichidarea nejustificată a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Opinia lor, nu contează oare?
4. La Cahul funcționează cu mare succes Episcopia Basarabiei de Sud, având numeroși enoriași și preoți tineri care de asemenea vor să studieze în universitate. Între Episcopia Basarabiei de Sud și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul există o veche și temeinică conlucrare care nu ar trebui periclitată.
5. Dl Ion Ghelețchi, profesor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, este și membru al Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, iar două studente de la Istorie sunt membre ale AIRM „A. Moșanu”. În cadrul următoarei ședințe a conducerii AIRM „A. Moșanu” vom pune în discuție „raționamentele” unor cetățeni ai RM de a lichida Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și vom prezenta public decizia luată.
6. Două întrebări le vom adresa dlui Igor Grosu, președintele Parlamentului RM, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), istoric de meserie: 1. crede oare dumnealui că Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) va putea pregăti cadre pentru învățământul preuniversitar, inclusiv în domeniile istorie, limbă și literatură română, drept, limbi străine, științe ale pedagogiei etc., specifice universităților clasice? 2. De ce în campania electorală, prezentând programul reformei în domeniul Educație, PAS nu a spus că această reformă presupune lichidarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul?
7. Sunt convins: lichidarea Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul va turna apă la moara propagandei putiniste care trâmbițează cum că RM este un „stat falit” (rus.: „несостоявшееся государство”). O, ce exemplu bun ar fi pentru ei!
8. Sunt uimit puțin de imperialismul unor colegi profesori ai UTM. Unii din ei utilizează expresii ce nu pot fi acceptate în mediul academic. RM este o țară democratică cu dreptul la libera exprimare, iar atunci când apar probleme sensibile este firesc să fie discutate, cu respect față de toate opiniile exprimate. De ce atunci sunt lansate cuvinte de felul „tâmpiți”, „pseudo-politicieni”, „mare specialist în domeniu” etc.
