Marcel Spatari: „Noi, sincer, admirăm marea cultură rusă. Problema nu este aici”
Deputatul de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Marcel Spatari a ținut joi, 13 noiembrie, la tribuna Parlamentului, o luare de cuvânt în timpul examinării proiectului de denunțare a Acordului cu Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. În discursul său, acesta a adus laude culturii ruse, amintind despre oamenii de artă care, de-a lungul anilor, au fost persecutați, maltratați, exilați de autoritățile rusești sau care singuri au părăsit Rusia.
„Pentru ce care nu vor tăgădui să afirme că acest proiect aduce atingere culturii ruse, vreau să vă asigur de toată considerația noastră pentru marea cultură rusă. (…) Cred că în acest moment este util să confirmăm încă o dată respectul nostru pentru marea cultură rusă. Îl respectăm pe marele poet Alexandr Sergheevici Pușkin care a scris nemuritoarele versuri „Проклятый город Кишинев”, („Blestematul oraș Chișinău”, din rusă, n.r.). Și nu a scris-o pentru că ne ura, ci pentru că a fost exilat din Rusia și în aceste versuri este amărăciunea lui față de propria lui patrie. Noi respectăm cultura rusă, îl apreciem pe Lermontov care a fost deportat, îl citim pe Dostoievski, care a fost condamnat la moarte, grațiat în ultimul moment și exilat, îl citim și îl admirăm pe Lev Tolstoi, care a fost excomunicat de biserica ortodoxă rusească. Noi apreciem cultura rusă, sincer. Pe Nabokov care a emigrat, pe Kandinski care a emigrat, pe Șaliapin, care a emigrat, pe Rahmaninov care a emigrat, pe Stravinsky care a emigrat, pe Repin care a emigrat. Noi admirăm marea poezie rusă, sincer. Pe Esenin, care a fost dus la suicid, pe Maiakovski, care a fost dus la suicid. (…) Pe Nikolai Gumilev pe care l-au împușcat, pe Ahmatova, pe care n-au publicat-o, pe Osip Mandelștam, care a fost deportat și ucis, pe Țvetaeva, deportată și dusă până la suicid, noi admirăm scriitorii ruși, pe Isaac Babel, învinuit pe nedrept de terorism, torturat și împușcat, pe Olga Berggolț, torturată în subsol în timp ce era însărcinată, până a născut un copil mort, pe Daniil Harms, pe care l-au băgat într-un spital de psihiatrie, unde a fost ucis prin înfometare, admirăm cărțile lui Mihail Bulgakov, care a fost hărțuit și nu a fost publicat, admirăm piesele lui Evghenii Șvarț, inclusiv piesa mea preferată „Draconul”, care erau interzise imediat după ce erau scrise. Noi respectăm cultura rusă, sincer o respectăm. Pe Pasternak, pe care nu-l publicau, pe Broțki, hărțuit, exilat și alungat din țară, pe Soljenițîn, hărțuit, exilat și alungat din țară, pe Paradjanov, băgat în închisoare, pe dansatorii Mihail Barîșnikov și Rudolf Nuriev care nu s-au întors din turneele lor și pe dansatoarea Maia Priseskaia, care a fost menționată astăzi, care a condamnat revenirea la imnul sovietic”.
Marcel Spatari a menționat admirația și față de filmele rusești, venind cu exemple de producători de filme care au plecat sau au fost alungați din Rusia, sau a căror filme sunt interzise. Acesta a amintit și despre actorii și interpreții ruși care, la fel, au părăsit Federația Rusă, cum ar fi Alla Pugaciova sau Andrei Macarevici.
„Noi, sincer, admirăm marea cultură rusă. Problema nu este aici. Problema este la autoritățile de la Kremlin, care persecută chiar cultura rusă și folosesc centrele culturale ca paravan pentru propaganda de stat”, și-a încheiat Spatari discursul.
În ședința din 13 noiembrie, Parlamentul a susținut în prima lectură proiectul de denunțare a Acordului dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale.
Din cei 97 de parlamentari prezenți la ședință șaizeci de deputați au votat pentru denunțarea documentului, 54 de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și 6 de la Democrația Acasă. Fracțiunea parlamentară „Alternativa” a votat împotriva închiderii Centrului Cultural Rus, dar primarul Ion Ceban, înainte de a-i fi acceptată cererea de demisie, nu a participat la vot. Nici deputata PAS Anastasia Nichita nu a votat, conform datelor votului electronic. Împotrivă a votat și fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru”, fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din R. Moldova, fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din R. Moldova și deputatul neafiliat Vasile Tarlev.
Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, „în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova”, conform unui comunicat de presă. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu ar exista „un mecanism echitabil” pentru promovarea informațiilor despre R. Moldova, ceea ce „subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului”.
Acordul a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, R. Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă, în baza principiului reciprocității prevăzut de Acord.
Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept «Russkiy Mir»”.
Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești.
