Maia Sandu, la a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția: „Astăzi, apărarea democrației nu este un proiect național, ci unul colectiv”

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a participat astăzi, 11 octombrie 2025, la ceremonia dedicată celei de-a 35-a aniversări a Comisiei de la Veneția. În cadrul evenimentului, șefa statului a ținut un discurs despre apărarea democrațiilor în fața noilor amenințări și despre „lecțiile învățate de R. Moldova în cadrul ultimelor scrutine”.

„Moldova este pregătită să împărtășească ceea ce a învățat — succesele, greșelile și luptele noastre încă în derulare — cu orice democrație care se confruntă cu pericole similare”, a dat asigurări șefa statului. 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a tras un semnal de alarmă în fața liderilor europeni și a membrilor Comisiei de la Veneția, avertizând că democrația este „mai amenințată ca oricând”, iar Moldova se află „în prima linie a unui război hibrid” dus de Rusia împotriva Europei.

În cadrul discursului rostit la marcarea celor 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția, Sandu a mulțumit instituției pentru sprijinul acordat în consolidarea democrației moldovenești, dar a subliniat că noile amenințări, venite dinspre Moscova și alimentate de tehnologie și criptomonede, depășesc cu mult provocările din trecut.

Discursul integral, redat mai jos:

Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană. Fiecare reformă a devenit o linie de apărare împotriva celor care ar fi dorit să abuzeze de tânărul nostru stat. Republica Moldova a reușit să-și mențină și să-și consolideze democrația în ultimii 34 de ani — şi datorită sprijinului dumneavoastră. În numele tuturor cetățenilor din Moldova, doresc să vă mulțumesc pentru că ne-ați ajutat să fim o democrație.

Și totuși, ceea ce oamenii din Moldova au construit — cu sprijinul dumneavoastră — este în pericol. Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente.

Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi. Vulnerabilitățile noastre sunt folosite ca arme de către puteri străine — amplificate prin tehnologie și inteligență artificială, finanțate prin criptomonede, ascunse în spatele unui limbaj democratic. Acestea nu mai sunt atacuri asupra instituțiilor — ci asalturi asupra însăși suveranității noastre, dublate de amenințări militare. Pentru Republica Moldova, care are o frontieră de peste 1.200 de kilometri cu Ucraina, războiul este, literalmente, la ușa noastră.

Dar Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale — oprită de curajul și reziliența Ucrainei. Așa că a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre. Alegerile au devenit noua linie a frontului. Urna de vot a devenit ținta unui vast arsenal hibrid. Strategia Moscovei a fost una sistematică: testată în alegerile regionale și locale, atingând apogeul anul trecut, în timpul campaniei prezidențiale și al referendumului pentru aderarea la UE — care a trecut, în pofida unei interferențe masive.

Însă adevărata miză a fost reprezentată de alegerile parlamentare din acest an — preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern subordonat Kremlinului, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei într-o zonă gri și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei. Atacul a fost perfid, deoarece a exploatat tocmai esența democrației. Drepturile care îi dau forță — libertatea de asociere, de întrunire, de expresie, de credință și libera circulație a capitalului — toate au devenit puncte de intrare pentru manipulare. Libertatea de asociere a fost printre primele care au fost exploatate.

Iar ironia nu ne scapă: atunci când am ajuns la putere, am simplificat mult procesul de înființare a partidelor politice — pentru a deschide sistemul, în spiritul democrației. Acum, Moscova exploatează tocmai această deschidere. Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor.

Pe măsură ce instituțiile noastre de aplicare a legii au blocat canalele convenționale, operațiunea s-a mutat în zona criptomonedelor. Un singur portofel digital, descoperit de Centrul Național Anticorupție, conținea peste 100 de milioane de euro — fonduri folosite pentru ferme de troli, site-uri de știri false, proteste și cumpărarea de voturi.

Nici protestele nu au fost ceea ce ar trebui să fie într-o democrație. Anchetele au scos la iveală liste de participanți, trasee de transport și plicuri cu bani. Pe măsură ce se apropia ziua alegerilor, interpușii au început să ofere în mod deschis până la 3.000 de euro pe lună pentru a atrage oameni. Aceste adunări erau regizate pentru a proiecta imaginea nemulțumirii și pentru a o transforma în violență, coordonată de persoane instruite în afara țării.

Între timp, o bătălie și mai amplă a avut loc în mediul online. Mașinăria de dezinformare a funcționat la scară industrială, răspândind minciuni precum:

„Europa înseamnă război.”

„Guvernul vinde țara.”

„Președinta este implicată în traficul de copii.”

O echipă BBC s-a infiltrat într-o fermă de troli, scoțând la iveală o rețea coordonată de conturi pe TikTok. Un ONG dedicat deconspirării falsurilor, Digital Forensic Research Lab, a constatat că aceste conturi au acumulat peste 55 de milioane de vizualizări. Într-o țară cu doar 2,4 milioane de locuitori, această amploare este amețitoare.

Chiar și preoți au fost implicați — fiind trimiși în așa-numite pelerinaje în străinătate pentru a fi instruiți în mesaje politice și cum să folosească rețelele sociale ca să influențeze opiniile.

De asemenea, au existat amenințări directe. Funcționari din forțele de ordine care protejau integritatea alegerilor au fost intimidați, în vreme ce judecători și procurori care investigau corupția electorală au primit amenințări cu moartea. O judecătoare a fost chiar amenințată cu decapitarea.

Dincolo de Moldova, cu toții ne confruntăm cu noi întrebări.

Cum ne putem apăra împotriva subminării democrației fără a ne trăda propriile principii democratice?

Cum putem calibra dreptul la exprimare politică atunci când acesta este folosit pentru a promova războiul?

Cum putem limita tehnologiile care facilitează infracțiuni, deși tot acestea sprijină libertatea de exprimare?

Cum putem apăra credința atunci când este exploatată ca o armă politică?

Cum putem menține dreptul la protest, oprindu-i totodată pe cei plătiți să provoace violențe și poate chiar vărsări de sânge?

Acestea sunt întrebările cu care se confruntă astăzi Moldova — dar ele sunt valabile pentru toate democrațiile.

Multe dintre aceste dileme devin mai ușor de depășit odată ce ne uităm de unde provine finanțarea. Este vorba de un partid finanțat de cetățeni moldoveni sau prin intermediul unor bani virați din străinătate? Este aceasta o dezbatere autentică sau amplificată de algoritmi și troli de pe statele de plată ale FSB? Este acesta un protest născut din convingere sau unul alimentat cu bani? Dacă urmărim fluxul banilor, linia de demarcație dintre o democrație autentică și o interferență malignă devine clară.

Așadar, ce am făcut noi? Am organizat alegeri transparente și democratice — protejând în același timp integritatea lor. Am învățat lecțiile dureroase ale anului 2024 și ne-am axat răspunsul pe două priorități: prevenția și expunerea. Instituțiile au acționat coordonat încă de la începutul anului. Am consolidat instrumentele care blochează finanțările ilicite, care urmăresc fluxurile de criptomonede și care previn sabotajul fizic sau cibernetic. Am introdus sancțiuni pentru corupția electorală și pentru protestele plătite. La recomandarea Curții Constituționale, organizațiilor succesoare ale partidului anterior interzis nu le-a fost permis să participe la alegeri.

Instanțele au acordat prioritate cazurilor de corupție politică. Atunci când interferența este atât de amplă, justiția nu poate funcționa în ritmul obișnuit — până la finalizarea unui dosar, adversarul poate deja să fi câștigat. Avem nevoie de mecanisme care să acționeze rapid împotriva banilor iliciți, înainte ca răul să fie făcut.

Procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor — conceput împreună cu Comisia — chiar dacă nu e finalizat, a contribuit  la protejarea integrității alegerilor. Iar instituțiile noastre judiciare dezvoltă atât curajul, cât și capacitatea de a investiga corupția, slăbind astfel impunitatea interpușilor locali ai Rusiei.

Forțele de ordine au destructurat rețele instruite în străinătate să provoace violențe și să fabrice explozibili, înainte ca acestea să poată acționa. Poliția a demantelat rețelele de cumpărare a voturilor cu doar câteva săptămâni înainte de ziua alegerilor — după luni întregi de urmărire. Acționând la momentul potrivit, Rusia a fost împiedicată să mai aibă timp să le refacă. Echipele cibernetice și-au ajustat în timp real mecanismele de apărare, cu sprijinul generos al partenerilor internaționali.

Pe lângă măsurile de prevenție, am făcut publică interferența. Le-am vorbit direct cetățenilor; jurnaliștii s-au infiltrat în ferme de troli; forțele de ordine au publicat convorbiri interceptate care arătau coordonarea directă cu Moscova. 

A funcționat. Moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege. Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace.

Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi. Experiența noastră arată ce a funcționat de această dată, nu ce va funcționa întotdeauna.

Vor proteja aceste măsuri și alte democrații fragile?

Vor funcționa în democrațiile consolidate, unde cetățenii sunt mai puțin conștienți de riscuri, mai divizați sau mai copleșiți digital?

Nu știu.

Dar știu un lucru: dacă regimurile autoritare învață mai repede decât se pot adapta democrațiile, vom pierde. Nu ne putem permite să fim mai lenți decât cei care vor să distrugă libertatea.

De aceea mă adresez dumneavoastră – Comisiei de la Veneția – în calitate de gardieni ai democrației.  De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea.

Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică. Iar astfel vom putea reda cetățenilor încrederea că democrația nu este o slăbiciune — ci că este o forță și  trebuie apărată în fiecare zi, prin participare, vigilență și curaj.

Moldova este pregătită să împărtășească ceea ce a învățat — succesele, greșelile și luptele noastre încă în derulare — cu orice democrație care se confruntă cu pericole similare. Pentru că apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv.

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută drept Comisia de la Veneția, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului.

Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv R. Moldova.