Legea cetățeniei din 2025 NU creează apatrizi: afirmațiile deputatului Costiuc, contrazise de fapte
Legea cetățeniei care a intrat în vigoare la finele anului 2025 nu-i declară apatrizi pe tinerii care nu au reușit să-și perfecteze buletinul de identitate până la vârsta de 18 ani, așa cum a vehiculat președintele Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc.
ZdG a constatat că nici certificatul de cazier judiciar, nici actele confirmative autobiografice, care sunt necesare pentru a proba cetățenia R. Moldova, nu reprezintă o noutate. Acestea sunt solicitate de reprezentanții Agenției Servicii Publice încă din anii 2000.
Singura diferență pe care o introduce Legea cetăţeniei R. Moldova care a intrat în vigoare în decembrie 2025 este introducerea suplimentară a cerinței de cunoaștere a limbii române și a Constituției R. Moldova pentru toate categoriile de solicitanți. Între timp, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate propun inițierea unui moratoriu de doi ani asupra acestei legi.
Documentând cazul tânărului de 20 de ani care s-a născut și trăiește în R. Moldova, dar nu-și poate perfecta buletinul de identitate pentru că a depășit vârsta de 18 ani, ZdG a constatat că problema este comună și pentru alți cetățeni ai R. Moldova care s-au adresat autorităților pentru a-și perfecta buletinul în 2023 și 2024, cu mult înaintea intrării în vigoare a noii Legi a cetățeniei și a anunțării subiectului în spațiul public de către președintele Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc.
Astfel, am întrebat Agenția Servicii Publice (ASP) de ce persoanele respective nu se regăsesc în bazele de date chiar dacă dețin certificat de naștere eliberat de autoritățile R. Moldova și de când instituția „se confruntă cu acest vid în legislație”, precum l-au numit experții constituționali.
„Certificatul de naștere nu conține date cu privire la apartenența titularului la cetățenia R. Moldova”
Într-un răspuns pentru ZdG, reprezentanții ASP au precizat că „certificatul de naștere nu conține date cu privire la apartenența titularului la cetățenia R. Moldova.”
„Prin urmare, persoana care până la atingerea majoratului a ignorat oportunitatea oferită de lege pentru a obține cetățenia R. Moldova și care, în pofida obligației prevăzută de art. 7 din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte de a obține carte de identitate de la vârsta de 14 ani, pentru a obține primul act de identitate al cetățeanului R. Moldova urmează să depună o cerere pentru recunoașterea cetățeniei cu respectarea condițiilor legale. Este de menționat că certificatul de naștere nu conține date cu privire la apartenența titularului la cetățenia R. Moldova. Informația cu privire la statutul juridic al persoanei se actualizează în procesul de eliberare a primului act de identitate”, răspund reprezentanții ASP.
Totodată, ASP accentuează că cei care nu dețin buletin de identitate sunt considerați cetățeni ai R. Moldova, dar este nevoie de voință civică și acțiuni concrete din partea cetățeanului.
„Prin urmare, pentru a beneficia de dreptul conferit de lege, persoana trebuie să își manifeste voința prin depunerea unei cereri către autoritățile competente. Aceste reglementări procedurale sunt aplicabile și în cazurile prevăzute la art. 9 din lege, fiind obligatorii pentru luarea în evidență a persoanei de către autorități.
Atât timp cât persoana căreia legea îi conferă un anumit drept nu își exprimă intenția de a-l exercita, statul nu poate să o oblige să facă acest lucru și nici să îi atribuie un statut juridic fără acordul său exprimat formal.
În consecință, dobândirea cetățeniei R. Moldova presupune întreprinderea unor acțiuni concrete și parcurgerea unei proceduri legale. Solicitantul este obligat să prezinte documente care să confirme întrunirea condițiilor prevăzute de lege, documente necesare autorităților competente pentru inițierea procedurii de obținere a cetățeniei”, se mai arată în răspunsul către ZdG.
„Posibilitatea de a dobândi cetățenia R. Moldova constituie un drept, nu o obligație”
„Este evident că, pentru obținerea acestor acte, persoana trebuie să își manifeste voința, or, autoritățile competente nu le eliberează din proprie inițiativă. Astfel, persoana care, potrivit legii, este considerată cetățean al R. Moldova fără a fi supusă unei proceduri de formalizare a cetățeniei, își exprimă implicit consimțământul față de cetățenie la momentul solicitării actelor de identitate.
Menționăm că posibilitatea de a dobândi cetățenia R. Moldova constituie un drept, nu o obligație. Statul are obligația de a asigura realizarea acestui drept, însă această obligație intervine doar din momentul sesizării autorităților de către persoana care întrunește condițiile legale”, mai precizează reprezentanții ASP.
Totodată, ASP neagă că persoanele care nu dețin buletin de identitate ar fi apatride, așa cum s-a speculat în cazul lui Pavel Vicol.
„Este o interpretare eronată a subiectului ce se referă la statutul juridic al persoanei respective. Această categorie de persoane nu sunt apatride, dar sunt persoane cu statut juridic nedeterminat, deoarece nu dispun de un act de identitate care să ateste statutul persoanei”, subliniază reprezentanții ASP.
„Aceste reglementări se regăseau și în Legea cetățeniei R. Moldova din 2000”
Așa cum persoanele abordate de ZdG care nu au obținut certificatul de naștere până la vârsta de 18 ani au renunțat să urmeze procedura din motiv că solicita prezentarea mai multor acte autobiografice, ZdG a întrebat ASP de când există aceste prevederi. Reprezentanții instituției susțin că prezentarea autobiografiei și a certificatului de cazier judiciar era necesară și până la intrarea în vigoare a noii Legi a cetățenii din 2025, mai exact, în baza unei legi din anul 2000.
„Aceste reglementări se regăseau și în Legea cetățeniei R. Moldova nr. 1024/2000, diferența constând doar în introducerea suplimentară a cerinței de cunoaștere a limbii române și a Constituției R. Moldova pentru toate categoriile de solicitanți, în vederea unificării condițiilor de dobândire a cetățeniei R. Moldova. Încă în anul 2000, cei care nu dețineau buletin de identitate până la vârsta de 18 ani trebuiau să adune un set de acte confirmative în vederea recunoașterii cetățeniei, implicit perfectarea buletinului”, subliniază ASP.
Astfel, și până la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de deputatul Vasile Costiuc, încă din anii 2000, cei care nu dețineau buletin de identitate trebuiau să prezinte acte confirmative pentru „a proba cetățenia”.
Totodată, într-un răspuns pentru ZdG, reprezentanții ASP subliniază că „singura noutate” pe care a introdus-o Legea cetățeniei R. Moldova din 2025 este cerința cunoașterii limbii române și a Constituției R. Moldova, fiind păstrat același principiu de dobândire a cetățeniei prin naștere.
„Rațiunea principală este asigurarea că noii cetățeni sunt cu adevărat integrați în societatea moldovenească și îmbrățișează valorile fundamentale ale acesteia”
Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale, consideră că introducerea cerinței de cunoaștere a limbii române și a Constituției R. Moldova a fost necesară pentru „existența unei minime integrări și a loialității față de ordinea constituțională”.
„Obligația de a trece examenele de cunoaștere a limbii române și a Constituției are ca scop să întărească rigoarea și integritatea procesului de naturalizare. Rațiunea principală este asigurarea că noii cetățeni sunt cu adevărat integrați în societatea moldovenească și îmbrățișează valorile fundamentale ale acesteia. Nu vorbim despre o simplă formalitate birocratică în plus, ci despre un mecanism de verificare a unei minime integrări și a loialității față de ordinea constituțională. Cu alte cuvinte, statul dorește să se asigure că cel care dobândește cetățenia nu o vede ca pe un simplu «pașaport de conveniență», ci ca pe un angajament civic, iar cunoașterea limbii oficiale și a Constituției este esențială pentru acest angajament”, declară Tănase.
Totodată, Tănase face trimitere la tentativele de obținere frauduloasă a cetățeniei, precum și la normele Uniunii Europene.
„De-a lungul anilor, au fost depistate numeroase tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei (de exemplu, dosare cu acte false), așa că era nevoie de filtre suplimentare și de verificări mai serioase. Examenul de limbă și Constituție, alături de verificarea mai strictă a dosarelor, funcționează ca un baraj împotriva fraudelor și a celor care încearcă să obțină cetățenia fără o legătură reală cu țara. Totodată, contextul de securitate națională și obiectivul de aliniere la standardele europene au cântărit mult: R. Moldova aspiră la integrarea în UE, iar statele democratice europene cer, în general, noilor cetățeni cunoașterea limbii și a instituțiilor de bază. Un cetățean care vorbește limba statului și cunoaște Constituția va fi mai pregătit să își exercite drepturile civice și să își îndeplinească obligațiile. În esență, examenul reflectă ideea că cetățenia implică nu doar beneficii, ci și responsabilități: cunoașterea limbii române unește toți cetățenii într-o comunitate culturală comună, iar cunoașterea Constituției indică respect pentru statul de drept”, conchide Alexandru Tănase.
Se propune un moratoriu asupra Legii cetățeniei
Între timp, la 11 februarie, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au înregistrat în Parlament un proiect de lege care presupune instituirea moratoriului asupra Legii cetățeniei. Acesta stipulează că persoanele care nu și-au perfectat actele de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028. Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991.
De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul R. Moldova care vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatride. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care la data nașterii au cel puțin un părinte cetățean moldovean.
