„La o întâlnire cu alegătorii, un domn respectat în localitate m-a întrebat dacă soțul o să-mi permită să merg în deplasări de serviciu.” Femeile în funcții publice – realități și provocări

R. Moldova a făcut progrese la capitolul reprezentativității femeilor în funcții de conducere. Totuși, acestea nu sunt suficient de accelerate. Printre cauzele care duc la implicarea redusă a femeilor în politică se numără prejudecățile care se mai păstrează în comunitate, modul patriarhal de gândire, neîncrederea pe care o au oamenii în femeile în poziții de lidere, dar și discursul de ură la care acestea sunt supuse în campaniile electorale. 

Subiectul a fost pus în discuție în cadrul unei mese rotunde, la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai Comisiei Electorale Centrale, ai mai multor partide politice, dar și câteva primare din raionul Strășeni.

„Progresele nu sunt suficient de accelerate”

În septembrie 2000, R. Moldova își asuma pe termen de cinci ani o serie de obiective de dezvoltare, printre care se număra și promovarea femeilor în viața politică: o pondere de 25% de femei primare, 25% de femei – consiliere raionale, 40% de femei – consiliere locale și 30% de femei – deputate în parlament. Niciunul din aceşti indicatori nu a fost realizat către anul 2019, chiar dacă numărul femeilor alese primare a crescut comparativ cu scrutinele anterioare – 21,8% în 2019 comparativ cu 18%  în 2011 și 20,6% în 2015.

În 2016 au fost aprobate modificări esențiale în legislație din perspectiva asigurării principiului egalității de gen în politică. Partidele au fost obligate să respecte cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la etapa întocmirii listelor de candidați pentru alegerile parlamentare și locale.

Deși R. Moldova a făcut progrese la capitolul reprezentativității femeilor în funcții de conducere, acestea nu sunt suficient de accelerate, consideră deputata Marcela Adam. „Probabil, de vină sunt și crizele mondiale, începând cu criza generată de pandemia Covid 19, pentru că aceasta a redus activitatea tuturor, atât în plan profesional, cât și în plan social și retragerea în case a reactivat povara care stă în mod tradițional pe umerii femeii –  grija pentru copii, grija pentru lucrurile casnice”, spune parlamentara.

Potrivit ei, printre cauzele care duc la implicarea redusă a femeilor în politică se numără prejudecățile care se mai păstrează în comunitate, modul patriarhal de gândire, dar și neîncrederea pe care o au oamenii în femeile în poziții de lidere. „Femeile noastre au nevoie de încurajare, motivare și susținere, pentru că un impediment este chiar în mintea lor”, susține deputata. Și primara satului Scoreni din raionul Strășeni, Svetlana Tabacari, este de părere că femeile au prea puțină încredere în sine: „Femeile la noi cred că nu vor reuși să facă față și provocărilor profesionale, și treburilor casnice în paralel.”

Dana Munteanu, membră a Comisiei Electorale Centrale (CEC), spune că la scrutinele electorale anterioare partidele politice au respectat cota de gen, iar nerespectarea acesteia a dus la faptul că listele nu au fost înregistrate.

Șeful echipei de analiză a Promo-LEX, Igor Bucătaru, spune că deși în plan legislativ  tendința e una pozitivă, totuși, lucrurile stau diferit la scrutinele parlamentare și la cele locale. „La alegerile parlamentare există pragul electoral de 5%, respectiv, dacă partidul a luat 5-6% din voturi, va fi reprezentat de minimum 8-9 deputați. La locale nu există pragul acesta. După alegeri, poate să ajungă în consiliu un singur ales local. În acest sens, vom veni cu recomandarea ca la întocmirea listelor electorale pentru consiliile municipale, raionale și locale consecutivitatea să fie de 1 la 1 – o femeie urmată în listă de un bărbat, ca să fie asigurate șansele tuturor”, precizează expertul.

Discursul de ură, un instrument de intimidare a femeilor candidate

Maria Manoli, primara satului Zubrești din raionul Strășeni, spune că unul din motivele pentru care femeile evită să candideze la alegeri este discursul de ură și sexismul. Potrivit ei, în campania electorală precedentă a fost intimidată: „La o întâlnire cu alegătorii, un domn respectat în localitate m-a întrebat dacă soțul o să-mi permită să merg în deplasări de serviciu. Bărbaților nu li se pun astfel de întrebări. Candidații bărbați sunt analizați după nivelul de studii, iar femeile – după relațiile din familie, copii, aspectul fizic.”

Nina Lozinschi, manageră de programe la organizația „Gender-Centru”, menționează că în ultima perioadă strategiile concurenților electorali s-au schimbat, inclusiv pe dimensiunea discursului de ură. „Ceea ce atestăm noi este faptul că în ultimele campanii electorale  concurenții «au îmbrăcat mănuși albe» și au camuflat discursul de ură și sexism, subtil, prin alte forme, pentru a nu fi sancționați de cei care monitorizează. O fac indirect, prin canalele de mass-media pe care le gestionează, prin susținătorii lor, prin atacuri online”, susține experta.

În acest sens, Gender-Centru a dezvoltat, în parteneriat cu Promo-LEX, un instrument nou de raportare care să le ajute pe femei în alegeri: „E vorba de gendermonitor.md. Acolo pot fi raportate mesajele de discurs de ură. Pe această platformă este foarte clar explicat cum poate fi încadrat discursul de ură, pot fi adunate probele, inclusiv pentru Poliție”, a precizat Lozinschi. 

Și în cazul Comisiei Electorale Centrale, una dintre preocupările noi este discursul de ură împotriva femeilor implicate în politică. „Femeile sunt ținta numărul doi pentru hate speech (discurs de ură, n.r.) în perioada electorală. Noutatea cu care vine scrutinul din acest an este că în Codul Contravențional a fost introdus un articol care interzice folosirea discursului de ură și a sexismului în campania electorală. Din păcate însă, chiar dacă există discurs de ură în campaniile electorale, persoanele vizate de aceste discursuri nu depun plângeri la poliție”, spune Dana Munteanu.

Maria Manoli consideră că după finalizarea perioadei pentru depunerea dosarelor, Consiliile Electorale ar trebui să aducă la cunoștința tuturor candidaților că nu au dreptul să se atace reciproc, iar cei care promovează discursul de ură și discriminare vor fi pedepsiți.

Partidele politice sunt obligate să raporteze capitole de cheltuieli pentru organizațiile de tineret și de femei

Membra CEC, Dana Munteanu, precizează că partidele politice sunt obligate să cheltuie 20% din banii primiți sub forma subvențiilor de la stat pentru activitățile organizațiilor de tineret și de femei. Monitorizarea Promo-LEX însă arată că din 25 de partide care au primit subvenții de la stat, cinci nu au raportat cheltuieli pentru tineri și femei, pentru că nu au organizat activități în acest sens, precizează expertul Igor Bucătaru. Se întâmplă pentru că organizațiile de femei în majoritatea partidelor nu funcționează și nici nu știu că au dreptul la aceste  pârghii financiare, explică Nina Lozinschi.

De partea cealaltă, Valentina Casian, primara de Strășeni, consideră că femeile care candidează la funcția de edil independent, nu pe lista vreunui partid, sunt discriminate din acest punct de vedere. „Candidatele independente sunt pe poziții de inegalitate, pentru că în cadrul partidelor este prevăzută această sumă pentru susținerea organizațiilor de femei și tineret, sprijin de care nu beneficiază candidatele independente. De ce cea care este membră a unui partid trebuie să beneficieze de susținere, iar cea care nu face parte din nicio formațiune politică nu beneficiază?” se întreabă Valentina Casian.

Educația electorală – soluția pentru promovarea egalității de gen

Pentru a promova egalitatea de gen în politică este nevoie de consolidarea sistemului educațional, consideră deputata Marcela Adam: „Este nevoie să consolidăm sistemul educațional, așa încât și curricula să prevadă educația pe dimensiunea egalității de gen, ca să fie reduse prejudecățile din societate.”

Maria Manoli îi împărtășește opinia: „Cred că este foarte importantă menirea instituțiilor de învățământ. Poate măcar la clasele absolvente să fie un curs unde să se vorbească despre liderism și despre politică, pentru că azi, mulți dintre tinerii din localitate nu au idee nici măcar ce înseamnă consiliu local.”

Și Nina Lozinschi spune că societatea din R. Moldova are nevoie de educarea democrației participative. „Noi trebuie să mergem la Consiliile Elevilor, să-i învățăm cum să participe, cum să contribuie la viața comunitară”, menționează experta.

Educația electorală este și unul dintre scopurile de bază ale CEC, spune Dana Munteanu. „Noi avem centru de instruire continuă în domeniul electoral. CEC a început a dezvolta material didactic pentru licee. E vorba de educația electorală care este o disciplină facultativă, respectiv, dacă liceenii vor selecta această posibilitate să învețe cum să aleagă, cum funcționează statul, există și un astfel de instrument pus la dispoziție de CEC”, subliniază Dana Munteanu.