În 2024, jumătate din planetă va fi implicată în alegeri
Aproape jumătate din populaţia lumii – aproximativ 49% din locuitorii planetei, conform calculelor AFP – va fi chemată la urne în 2024. Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Alegerile vor avea loc într-un context internaţional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean şi al războiului dintre Hamas şi Israel. Scrutinele vor fi supuse unor riscuri de dezinformare şi de manipulare legată de inteligenţa artificială (AI), potrivit observatorilor. AFP prezintă un tur de orizont al celor mai notabile scrutine, tur preluat de agerpres.ro:
Statele Unite ale Americii: meciul retur?
La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-şi desemna „marii electori”, responsabili cu alegerea „chiriaşului” de la Casa Albă. Cel de-al 60-lea scrutin prezidenţial american va avea probabil un aer de deja-vu, cu un posibil meci retur între preşedintele democrat în exerciţiu, Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, în vârstă de 77 de ani.
Potenţiala încleştare a veteranilor va fi urmărită cu atenţie, după controversele şi informaţiile false din jurul alegerilor prezidenţiale din 2020, în urma cărora Trump nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea, iar un anumit număr de americani rămân convinşi că votul le-a fost „furat”.
Rusia: opoziţia cu botniţă
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a cărui ţară este vizată de o serie de sancţiuni occidentale şi care şi-a trimis soldaţii să atace Ucraina în 2022, şi-a anunţat la 8 decembrie 2023 intenţia de a candida pentru a 5-a oară la prezidenţialele din martie 2024. Realegerea sa este sigură, orice opoziţie reală fiind eradicată în Rusia în ultimii ani, notează AFP.
În 2020, Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, a modificat Constituţia, el fiind astfel teoretic autorizat să rămână la putere până în 2036, ceea ce l-ar face să-l depăşească pe însuşi dictatorul Iosif Stalin din punct de vedere al longevităţii la Kremlin. În ultimii ani, opoziţia rusă şi societatea civilă au fost reduse la tăcere pe fundalul conflictului din Ucraina: principalii oponenţi politici sunt fie exilaţi, fie închişi. Este cazul lui Aleksei Navalnîi, inamicul nr 1 al Kremlinului, condamnat în august la 19 ani de închisoare, pe lângă cei 11 ani şi jumătate pe care îi execută şi despre care, în prezent, susţinătorii săi spun că nu ştiu unde se află.
India: aproape un miliard de votanţi
Circa 945 de milioane de indieni sunt chemaţi la vot în mai 2024 pentru alegerile generale din această ţară care a devenit cea mai populată din lume în 2023, depăşind China. Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului Narendra Modi, în funcţie din 2014, e dat câştigător în sondaje, naţionalismul său atrăgând majoritatea hindusă, notează AFP. Alegerile vor avea loc într-un context de regres în ceea ce priveşte drepturile politice şi libertăţile civile, potrivit Freedom House.
UE: scrutin transnaţional gigant
Peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări europene sunt chemaţi să desemneze 720 de europarlamentari la început de iunie, în cadrul unui scrutin transnaţional. Scrutinul europarlamentar ar putea fi marcat de o nouă creştere a forţelor eurosceptice, aşa cum o demonstrează triumful Partidului Libertăţii în alegerile legislative din Regatul Ţărilor de Jos. Europarlamentarele vor avea loc într-un moment în care imigraţia face obiectul unor dezbateri aprinse în mai multe ţări din cele 27 de state membre ale UE şi când bugetele europenilor sunt afectate puternic de inflaţie.
Mexic: şoc la feminin
O femeie ar putea deveni pentru prima dată în istorie, în iunie, preşedintă a Mexicului, un simbol important în această ţară în care se înregistrează mii de feminicide anual. Două femei sunt considerate favorite pentru a-i succeda preşedintelui în exerciţiu Andres Manuel Lopez Obrador: fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico, Claudia Sheinbaum, din partea partidului de guvernământ Morena (stânga), aflată în fruntea sondajelor de opinie, şi senatoarea Xochitl Galvez, reprezentanta coaliţiei de opoziţie, formată din trei partide.
Iran: Alegeri legislative la 18 luni de la moartea lui Mahsa Amini
În Iran vor avea loc alegerile legislative la 1 martie 2024, la 18 luni de la decesul Mahsei Amini.
Alegerile anterioare din 2020 au fost marcate de descalificarea masivă a candidaţilor reformişti şi moderaţi, reducând practic alegerile la o competiţie între conservatori şi ultraconservatori.
Senegal: alegeri sub tensiune?
Deşi în 2024 sunt planificate circa 10 scrutine prezidenţiale în Africa, alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi marcate de tensiuni.
În septembrie 2023, preşedintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, şi-a desemnat premierul, pe Amadou Ba, drept candidat al taberei sale, o alegere contestată pe plan intern. Din partea opoziţiei, rămâne în suspans candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidenţiale din 2019 şi care în prezent se află în închisoare. La 17 noiembrie 2023, Curtea Supremă a anulat o hotărâre care l-a readus în cursă pe adversarul încarcerat. Cazul urmează să fie rejudecat.
Venezuela: va putea opoziţia să conteste regimul chavist?
În Venezuela, cufundată într-o criză politică şi economică gravă care a trimis în exil peste şapte milioane de oameni, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează să obţină un al treilea mandat în a doua jumătate a anului 2024.
O mare parte a opoziţiei, îndelung divizată, s-a unit în spatele liberalei Maria Corina Machado, în ciuda neeligibilităţii acesteia.
Statele Unite, care în octombrie au atenuat timp de şase luni embargoul petrolier asupra Venezuelei, deţinătoarea celor mai mari rezerve de ”aur negru” din lume, solicită ridicarea interdicţiei de a candida impusă oponenţilor, inclusiv în ceea ce o priveşte pe Maria Corina Machado.
Alegeri în două dintre ţările cu cel mai mare număr de musulmani din lume, Pakistan şi Indonezia
În februarie, două dintre ţările cu cel mai mare număr de musulmani din lume – Pakistan şi Indonezia – au alegeri la distanţă de o săptămână una faţă de cealaltă, scrie CNN. Pakistanul va organiza primul scrutin general de la înlăturarea de la putere a popularului, dar controversatului fost premier Imran Khan, acuzat de acte de corupţie, pe care el le neagă. Deşi nu candidează, Khan este în continuare forţa motrice a partidului său politic. La nici o săptămână, Indonezia va desfăşura cea mai amplă zi electorală din lume – la care ar urma să voteze peste 200 de milioane de alegători în ţară şi circa 1,7 milioane de indonezieni din diasporă.
Africa de Sud, cel mai epifanic scrutin din Africa
Africa de Sud va organiza poate cel mai epifanic scrutin din Africa post-Nelson Mandela, într-o perioadă marcată de probleme. Când sud-africanii s-au prezentat la urne în alegerile municipale de acum doi ani, Congresul Naţional African (ANC), al fostului lider antiapartheid, a obţinut pentru prima dată în istoria sa sub 50% din voturi, alegătorii fiind consternaţi de dezordinea şi corupţia care au marcat o mare parte din cei aproape 30 de ani de când acest partid se află la guvernare.
Taiwan, un nou preşedinte în centrul tensiunilor dintre SUA şi China
Miza este extrem de ridicată într-o perioadă de tensiuni sporite între Beijing şi Taipei, în contextul în care SUA continuă să fie garantul democraţiei în Taiwan, scrie CNN. Dacă alegătorii aleg statu quo-ul, este de aşteptat ca Beijingul să-şi intensifice presiunea.
Organizaţia prodemocraţie Freedom House, cu sediul în SUA, care analizează drepturile politice şi libertăţile civile pentru a măsura nivelul de democraţie, consideră că democraţia este de 17 ani în regres. Însă, în cel mai recent raport al său, Freedom House a sugerat că democraţia ”îşi face revenirea”.
