Ghid practic: Cum să recunoști boții care răspândesc falsuri în mediul online și să te protejezi de manipulare

Într-o lume digitalizată, în care orice utilizator poate deveni generator de conținut, pericolul dezinformării automate devine tot mai prezent. În spatele unor profiluri aparent inofensive se ascund, adesea, sisteme automatizate – așa-numiții boți – programați să răspândească conținut manipulator, să provoace haos și să influențeze opinii. Cum îi recunoști? Ce poți face pentru a te proteja? Pentru a înțelege mai bine fenomenul, am solicitat informații de la Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (CCSCD), care avertizează că: „Dezinformarea și manipularea informațională nu sunt fenomene noi, însă digitalizarea și evoluția accelerată a tehnologiilor informaționale au amplificat considerabil amploarea și impactul acestora”.

Ce este un bot?

Un bot este un cont online – pe Facebook, Telegram, TikTok sau alte platforme – care pare operat de o persoană reală, dar este controlat automat (parțial sau total). Scopul acestuia este să răspândească narative false, să distorsioneze dezbaterea publică sau să creeze impresia unui sprijin popular pentru idei toxice.

„Tehnologiile moderne de comunicare permit oricărui utilizator conectat la internet să genereze și să distribuie conținut, deseori fără a conștientiza responsabilitatea ce derivă din respectarea normelor etice și standardelor jurnalistice […] Aceste progrese sunt exploatate de actori maligni pentru dezvoltarea unor sisteme automatizate, alimentate de inteligență artificială”, menționează Ana Revenco, directoarea CCSCD.

Cum recunoști un bot?

Potrivit CCSCD, există trei categorii de semnalmente clare:

1. Profil suspect

• Fotografie de profil generică sau inexistentă: imagini de stoc, steaguri, portrete de persoane publice.
• Nume improbabile sau formate din combinații aleatorii: de exemplu, “Ion43287” sau “Elena Moldova 73992”.
• Informații vagi sau lipsă despre persoană: nimic despre oraș, profesie, activitate sau prieteni reali.

2. Activitate anormală

• Postează în mod excesiv, inclusiv noaptea.
• Distribuie aceleași comentarii în masă pe diferite pagini, mai ales la subiecte politice.
• Promovează mereu aceleași 2–3 surse obscure, cu conținut alarmist sau conspiraționist.
• Trimite linkuri spre domenii dubioase: precum .ru, .xyz, .top etc.

3. Interacțiuni neautentice

• Nu răspunde personalizat la comentarii.
• Răspunsurile sunt vagi, automate sau incoerente.
• Lista de prieteni sau urmăritori este foarte mică, compusă din conturi similare.

Ce poți face ca utilizator?

CCSCD recomandă utilizatorilor mai multe acțiuni concrete:

✅ Raportează și blochează

Dacă un cont îți pare suspect, nu interacționa cu el. Raportează-l platformei și blochează-l.

✅ Instalează extensii de verificare a surselor

• NewsGuard – evaluează credibilitatea site-urilor de știri (roșu = sursă dubioasă).
• B.S. Detector – marchează linkurile suspecte în timp real.
• uBlock Origin – blochează reclame și site-uri cu conținut periculos, dacă setezi filtre personalizate.

De ce e important să NU interacționezi cu boții?

„Comentarea, redistribuirea și interacțiunea cu conținuturi inautentice prezintă riscuri care se pot extinde asupra altor utilizatori. Algoritmii platformelor sociale promovează conținutul în funcție de reacții. Fiecare clic sau vizualizare contribuie la viralizarea sa”, susțin reprezentanții CCSCD.

Așadar, chiar și un simplu emoji la o postare ironică sau un „share” făcut din indignare poate amplifica o minciună.

Care e riscul real?

Repetarea zilnică a unor informații false – chiar dacă știi că sunt mincinoase – poate influența treptat percepțiile. CCSCD avertizează că: „Expunerea repetată la materiale inautentice poate genera modificări treptate în percepție și convingeri, conducând la polarizare sau chiar radicalizare”.

În plus, boții sunt instrumente dintr-un arsenal mai larg, parte a unor campanii gândite să creeze confuzie, dezbinare și neîncredere în instituții, presă sau realitate.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.