Finanțări aproape „impecabile” pe hârtie, donații „fictive” în culise: ce a ratat CEC în supravegherea finanțării campaniei electorale

Comisia Electorală Centrală a verificat minuțios rapoartele concurenților electorali în campania pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie și a găsit în mare parte doar abateri minore, tehnice sau corectate ulterior. Totuși, mecanismele oficiale nu au reușit să depisteze cel mai grav fenomen: donațiile fictive. În timp ce membrii CEC aplicau atenționări pentru rapoarte întârziate sau rubrici incomplete, unele interceptări din dosare pornite pe finanțarea ilegală a partidelor, publicate de autorități, arată cum unii candidați își finanțau campania prin persoane interpuse, ocolind cu ușurință filtrele de control, scrie Moldova Curată.

Încălcări minore și „atenționări” aplicate de CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC), în calitate de organ independent de supraveghere, colectează și verifică rapoartele de finanțare ale concurenților electorali prin sistemul „Control Financiar”, adoptând ulterior hotărâri executorii privind legalitatea cheltuielilor din campanie. În cazul unor încălcări, CEC ia act și aplică sancțiuni – de la atenționări și avertismente, până la solicitarea de informații suplimentare sau dispunerea unor controale.

După prima săptămână de campanie electorală, CEC a aplicat doar măsura atenționării pentru toate neregulile constatate. Cele mai multe abateri au vizat fie utilizarea incorectă a fondurilor electorale, fie raportări incomplete sau întârziate, fie omisiuni privind activitatea voluntarilor și a reprezentanților în organele electorale.

Abateri privind gestionarea și declararea fondurilor electorale, pe partide

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost atenționat în două situații distincte. În primul caz, CEC a constatat că formațiunea a efectuat plăți de campanie dintr-un cont de card interconectat, și nu exclusiv din contul „Fond electoral”, așa cum cere legea. Pentru această primă abatere, Comisia a aplicat o atenționare privind respectarea cadrului legal.

Ulterior, PAS a fost atenționat și pentru raportarea incompletă și incorectă a cheltuielilor din perioadele 29–31 august și 1–7 septembrie 2025. Mai exact, cheltuielile pentru publicitatea online nu au fost divizate pe categorii conform regulamentului, iar sumele declarate nu corespundeau integral cu datele din biblioteca de reclame „Meta”. CEC a solicitat formațiunii să prezinte rapoarte corectate.

Partidul Național Moldovenesc (PNM) a primit două atenționări pentru abateri diferite, dar similare ca natură. În primul caz, deși formațiunea anunțase pe 19 august că a deschis contul „Fond electoral”, în realitate opera doar printr-un cont de card obișnuit, în care colectase donații și din care achitase cheltuieli de campanie în valoare de 10 mii 589 lei. CEC a stabilit încălcarea mai multor prevederi ale Codului electoral, însă a aplicat doar o atenționare, fiind prima abatere.

Cea de-a doua atenționare a venit după ce CEC a constatat că în registrul de voluntariat al formațiunii nu era raportată activitatea reprezentantului confirmat de CEC, Iulian Muntean. Deși registrul era completat cu „zero”, regulamentul obligă partidele să evalueze și să declare activitatea reprezentanților ca voluntariat. Absența acestor informații a dus la o nouă atenționare.

Blocul electoral „Împreună” a fost sancționat inițial cu o atenționare pentru două abateri: raportarea tardivă a veniturilor și utilizarea unor fonduri fără declarare prealabilă la CEC. „Deși formațiunea a raportat cheltuieli de peste 39 mii de lei pentru publicitate pe rețele sociale, în biblioteca Meta apare o sumă mai mare, de peste 50 mii de lei”, se arată în Hotărârea CEC, iar pentru abaterea constatată – prima din această campanie – CEC a aplicat o atenționare. Ulterior, după o abatere similară, având în vedere caracterul repetat și grav al încălcării, Comisia a aplicat sancțiunea avertismentului.

Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor (LOC) au fost atenționate pentru că au utilizat mijloace din „Fondul electoral” fără a le declara în prealabil la Comisie, contrar prevederilor legale. Ambele formațiuni au raportat ulterior sumele respective și se aflau la prima abatere.

Întârzieri în depunerea rapoartelor

CEC a aplicat atenționări mai multor concurenți electorali care au depus tardiv rapoartele privind finanțarea campaniei sau au raportat cu întârziere deschiderea contului „Fond electoral”.

PAS și Blocul „Împreună” au primit atenționări pentru depunerea cu întârziere a rapoartelor din motive tehnice sau administrative. Candidata independentă Tatiana Crețu a fost atenționată pentru că nu a informat Comisia la termen despre deschiderea contului „Fond electoral”. Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” a prezentat cu întârziere al treilea raport financiar, omițând totodată cheltuielile pentru publicitate online. CEC a aplicat o atenționare, tratând cazul ca primă abatere. Într-un alt caz, Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” a depus raportul final cu întârziere și nu a transferat în termen soldul contului „Fond electoral”. Trezorierul formațiunii, Maria Sorbală, a invocat reținerea președintelui partidului. CEC a dispus închiderea contului și transferul sumei rămase în bugetul de stat, limitându-se totodată la o atenționare, întrucât raportul fusese transmis prin sistemul electronic.

Nereguli privind închiderea contului „Fond electoral”

Candidata independentă Tatiana Crețu a comis și o abatere suplimentară: a transferat ilegal soldul de 24 de mii 600 de lei din contul „Fond electoral” în propriul cont personal și a închis contul. Pentru că era prima abatere și suma era declarată, CEC a aplicat doar o atenționare și i-a cerut să restituie suma în bugetul de stat.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost atenționată pentru că nu a transferat soldul contului electoral în bugetul de stat și nu a suspendat sau închis contul conform procedurii. Abaterea a fost considerată minoră, suma fiind corect indicată în raport.

Abaterile mai grave, sancționate mai dur

Pe parcursul examinării rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale, CEC a aplicat și avertismente sau sancțiuni mai dure în cazul unor abateri repetate, neglijențe sau omisiuni grave.

Partidul „Democrația Acasă”: promovare online masivă, neraportată

Unul dintre cele mai problematice cazuri este cel al Partidului „Democrația Acasă” (PPDA), condus de Vasile Costiuc. În a patra săptămână de campanie, partidul a raportat venituri și cheltuieli modeste, indicate doar la materiale promoționale, protocol, birotică, comisioane bancare și carburanți. Nu apare însă nicio cheltuială pentru publicitate online, deși activitatea digitală a fost intensă.

CEC subliniază că nici în bibliotecile de reclame Meta și Google nu au fost identificate anunțuri plătite, însă o analiză a Asociației Expert Forum din România arată contrariul:
– pe TikTok, o rețea de 17 conturi coordonate a publicat peste 400 de clipuri și a acumulat peste un milion de vizualizări în favoarea lui Vasile Costiuc;
– rețeaua ar fi sprijinită de aproape o mie de conturi suspecte, prezentând indicii de comportament inautentic coordonat.

„Sistemele electorale sunt vulnerabile la manipularea prin publicitate politică mascată […] și este nevoie de măsuri sistemice pentru a asigura transparență reală”, avertizează Expert Forum.

Pe TikTok a fost identificat și contul „Politica fără idioți”, creat în România, unde, între 14–18 septembrie, au apărut zeci de clipuri cu mesaje din diaspora, filmate în Italia și Germania, prin care oamenii îndemnau la vot pentru partid. Acest tip de sprijin, venit din partea unor persoane sau entități nerezidente, este interzis de lege.

CEC concluzionează că promovarea intensă online nu ar fi fost posibilă fără resurse financiare, însă acestea nu apar în raport. Pentru că formațiunea mai fusese atenționată pentru nereguli similare, Comisia i-a aplicat avertisment și a obligat-o să prezinte un raport corectat.

Ulterior, în ultima săptămână de campanie, PPDA nu a raportat din nou cheltuielile pentru publicitatea online. Printr-o Hotărâre din 5 octombrie, CEC a dispus inițierea unui proces contravențional pentru prezentarea de informații denaturate.

Neregulile nu s-au oprit aici. Deși în Registrul voluntarilor partidul indica doar 3 persoane (evaluate la 37.300 lei), în realitate 91 de reprezentanți au fost confirmați de consiliile electorale, dar cheltuielile aferente, inclusiv transport internațional, nu au fost raportate. Totodată, partidul nu a raportat cheltuielile pentru publicitatea difuzată pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, X, TikTok etc.) și pe alte pagini web, deși acestea au fost realizate pe întreaga durată a campaniei. În contextul acestor abateri și al comportamentului neglijent repetat, Comisia a considerat justificată lipsirea formațiunii de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026.

După expunerea constatărilor EFOR privind rețelele de conturi coordonate, vicepreședintele CEC Pavel Postică a oferit o explicație tehnică despre dificultatea detectării acestor operațiuni. El afirmă că fenomenul descoperit la acest partid reprezintă „o combinație periculoasă”, în special din cauza utilizării conturilor neautentice, telefoanelor sau adreselor electronice fictive.

„O bună parte din ceea ce s-a promovat a fost creat de persoane cu ajutorul inteligenței artificiale, dar acest lucru nu a fost indicat în raportul financiar. Noi suntem conștienți de faptul că este una când faci un live pur și simplu, fără niciun fel de cost, și este cu totul altceva când este vorba de clipuri video care au sonarizare, care au implicarea diferitelor părți, care conțin elemente redacționale, mesaje video de la diferite evenimente, unite într-un singur spot. Deci, asta este un lucru destul de responsabil. Nu fiecare persoană se poate ocupa de editarea, montarea spoturilor pentru a crea un mesaj video unic, care să poată fi urmărit și promovat în continuare”, explică Pavel Postică.

I-am solicitat lui Vasile Costiuc un comentariu în legătură cu sancțiunile care au fost aplicate partidului pe care îl conduce, acesta însă nu ne-a răspuns până la publicarea articolului.

Mișcarea „Respect Moldova”: publicitate neraportată și finanțare indirectă

Formațiunea fondată de Eugeniu Nichiforciuc, dar condusă de curând de Marian Lupu a fost avertizată pentru:

• utilizarea mijloacelor financiare pentru publicitate pe rețele sociale și platforma Google, fără a le raporta;
• acceptarea unei forme de finanțare indirectă prin servicii de publicitate oferite de persoane și entități nerezidente, interzisă de Codul electoral.

În plus, CEC a inițiat un proces contravențional pentru denaturarea sau prezentarea incompletă a raportului financiar.

Blocul Electoral „Aternativa”: nereguli privind voluntarii și publicitatea online

Blocul a fost atenționat, apoi avertizat pentru:

• neraportarea serviciilor prestate gratuit de un angajat al Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative Ciocana;
• neprezentarea cheltuielilor pentru publicitate online în săptămâna a doua de campanie.

Blocul a fost obligat să corecteze raportul.

O altă hotărâre CEC notează nereguli grave în raportarea voluntarilor. Deși blocul a raportat 1 123 voluntari și reprezentanți, CEC și consiliile electorale au confirmat 2 171 de reprezentanți, ceea ce înseamnă că datele despre 1 458 persoane lipsesc, iar alte patru au fost înregistrate de două ori.

Având în vedere caracterul repetat al abaterilor, Blocul „Alternativa” a primit avertisment, considerat proporțional cu gravitatea situației.

Partidul „Moldova Mare”: raportare incompletă și utilizarea unor spații publice nedeclarate

După cel de-al patrulea raport, partidul a declarat doar donații în bunuri și servicii, fără nicio cheltuială online. CEC a constatat:

• omisiuni repetate,
• neraportarea utilizării unei săli publice pentru o întâlnire electorală.

Formațiunea a fost avertizată, sancțiunea fiind aplicată oficial după anularea înregistrării sale în cursa electorală.

Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”: întârzieri repetate și discrepanțe financiare

În unele cazuri, CEC a aplicat sancțiuni mai dure. Bunăoară, Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii” a intrat în vizorul Comisiei, după ce, în repetate rânduri, nu a respectat regulile de transparență privind finanțarea campaniei electorale. Prima abatere a fost înregistrată la începutul lunii septembrie, când formațiunea nu a prezentat la timp raportul financiar obligatoriu. Documentul a fost depus mai întâi pe hârtie, iar abia o săptămână mai târziu a fost încărcat în sistemul informatic „Control Financiar”, ceea ce contravine procedurilor legale. În explicațiile transmise către CEC, conducerea blocului a invocat refuzul trezorierului de a presta servicii la acel moment.

Ulterior, situația s-a repetat. Blocul a depășit din nou termenul legal de raportare, deși fusese deja atenționat anterior. Copreședintele Valentin Dolganiuc a transmis raportul corectat tot pe suport de hârtie, motivând că trezorierul se află în străinătate pentru tratament și că documentele vor fi încărcate în sistem la revenirea acestuia. CEC a notat însă că aceeași justificare fusese invocată și la raportările precedente, conturând un comportament repetat și neglijent față de obligațiile legale.

Pe lângă întârzieri, Comisia a identificat și discrepanțe între cheltuielile declarate pentru promovarea online și cele reflectate în biblioteca de reclame Meta, unde figurau sume mai mari decât cele raportate oficial.

În urma acestor abateri succesive, CEC a aplicat mai întâi o atenționare, obligând blocul să transmită în 48 de ore raportul corectat prin sistemul informatic. Formațiunea s-a conformat. Dar, văzând caracterul repetat al încălcărilor, Comisia a decis să aplice o sancțiune mai severă: suspendarea, pentru șase luni, a alocațiilor de la bugetul de stat pentru cele două partide componente ale blocului – Partidul Național Liberal și Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”. Pentru că încălcările au continuat și ulterior, CEC a mai aplicat o sancțiune, într-un final, celor două partide fiindu-le suspendate alocațiile de la bugetul de stat pentru un an întreg.

PAS: donații primite după termen și sold netransferat

CEC a constatat că formațiunea a încălcat regulile privind finanțarea campaniei electorale, deoarece a primit două donații în ziua de 29 septembrie 2025, adică mai târziu decât termenul permis de lege – ultima zi pentru încasarea donațiilor este întotdeauna ziua dinaintea alegerilor. Este vorba despre 865 de lei, sumă care a fost cheltuită în aceeași zi. Totodată, PAS nu a putut transfera în contul curent al partidului un sold de 189,81 lei de pe cardul fondului electoral, deoarece această sumă a fost reținută de bancă drept comision. La 3 octombrie 2025, PAS a transferat benevol cei 865 de lei în bugetul de stat. Totuși, având în vedere că formațiunea fusese atenționată anterior pentru abateri similare, CEC a considerat necesar să aplice avertisment, apreciind că este o sancțiune proporțională cu gravitatea încălcării.

Candidatul independent Andrei Năstase: omisiuni grave și plăți ilegale

Candidatul independent Andrei Năstase a fost sancționat de CEC pe baza mai multor abateri constatate în raportul final privind finanțarea campaniei electorale. Prima abatere: raportul financiar nu a inclus date despre cei 216 reprezentanți confirmați de consiliile electorale de circumscripție în diverse sectoare și în străinătate. Comisia a calificat această omisiune drept gravă și a aplicat avertisment candidatului pentru neîndeplinirea obligațiilor de raportare privind reprezentanții electorali.

A doua abatere: candidatul a efectuat, pe 30 septembrie 2025, o plată de 5 926,95 lei din contul cu mențiunea „Fond electoral” către firma „Glasul Națiunii” S.R.L., contrar prevederilor din Codul electoral, care stabilește că ultimele achitări din contul electoral se fac în ziua de luni imediat următoare alegerilor, iar băncile suspendă operațiunile contului ulterior. Această plată a fost făcută înainte de termen, încălcând disciplina financiară electorală. În trecut, Andrei Năstase mai fusese avertizat pentru nerespectarea regulamentului, iar CEC a considerat că este justificat să mențină sancțiunea avertismentului, proporțională cu gravitatea și caracterul continuu al abaterilor. În plus, CEC a somat candidatul să vireze suma de 5 926,95 lei în bugetul de stat, corespunzător sumei plătite ilegal. Andrei Năstase a ignorat solicitarea noastră privind un comentariu vizavi de sancțiunile CEC.

Deciziile CEC privind donațiile care depășesc plafonul stabilit de lege

Potrivit Codului electoral, persoanele fizice pot dona în campanii cel mult echivalentul a șase salarii medii pe economie (96 600 lei), dar suma nu trebuie să constituie mai mult de 30% din venitul lor anual. Persoanele cu funcții publice – doar până la 10% din venit, în limitele aceluiași plafon. Dacă aceste limite sunt depășite sau donația ridică suspiciuni, CEC solicită justificări, iar sumele neconforme sunt transferate în bugetul de stat, așa cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut.

În afară de cazurile de donații mai mari decât permite legea, depistate în primele săptămâni de campanie, și despre care am scris într-un articol publicat la sfârșitul lunii septembrie, în ultima săptămână de campanie s-au mai constatat câteva. Potrivit unei Hotărâri CEC, Comisia a constatat mai multe abateri în finanțarea campaniei electorale a PAS, în urma verificării unor persoane juridice care au făcut donații prin platforma MConnect, care permite schimbul de date între sectorul public și cel privat. Potrivit răspunsului Serviciului Fiscal de Stat, un număr de 11 firme aveau restanțe față de bugetul public la momentul efectuării donațiilor, totalizând 132 000 de lei, la care se adaugă donații în bunuri și servicii evaluate la 4 000 de lei.

În plus, alte trei firme au încălcat interdicția de finanțare a campaniilor electorale de către firme care au încheiat contracte publice sau au beneficiat de ajutoare de stat în ultimii trei ani, făcând donații de peste 193 000 de lei și bunuri evaluate la 500 de lei fiecare. Ca urmare, sumele primite în mod ilegal au fost restituite sau virate în bugetul de stat, iar Comisia a inițiat procese contravenționale împotriva firmelor implicate pentru nerespectarea normelor privind finanțarea concurenților electorali.

Totodată, Comisia a constatat că în săptămâna a treia de raportare mai mulți donatori persoane fizice ai Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” au depășit limitele legale de donație stabilite în Codul electoral. Astfel, donațiile oferite de 10 persoane au totalizat 81 753,31 lei și au depășit plafonul de 10% sau 30% din venitul fiecăruia înregistrat pentru anul precedent.

„Mijloacele financiare primite cu depășirea limitelor legale urmează a fi vărsate în bugetul de stat, iar Blocul Electoral urmează să informeze Comisia despre măsurile întreprinse și să prezinte documentele ce confirmă virarea sumei menționate”, se arată în Hotărâre.

Comisia a verificat, prin platforma MConnect, și veniturile tuturor donatorilor Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” din a patra săptămână și a descoperit mai multe donații care depășeau limitele legale. Unul dintre cazurile constatate este cel al lui A. T., ale cărui donații cumulate au depășit plafonul admis de 96 de mii de lei. În hotărâre se menționează: „resursele financiare urmează a fi vărsate de către concurentul electoral în bugetul de stat, cu informarea ulterioară a Comisiei”.

Verificările extinse au arătat că alți cinci donatori au oferit aceluiași bloc contribuții care erau mai mari decât și-ar fi putut permite din venituri. În total, blocul electoral a fost obligat să transfere la buget peste 28 de mii de lei pentru depășirile identificate doar în a patra săptămână de campanie. În final, blocul electoral a virat în bugetul de stat 110 719,98 lei, bani proveniți din toate donațiile care au depășit plafoanele legale în a treia și a patra săptămână de raportare. În paralel, Comisia a inițiat procese contravenționale împotriva tuturor persoanelor fizice care au făcut donații peste limita admisă de lege.

Investigațiile oamenilor legii: Finanțarea opacă a campaniei lui Gabriel Călin prin donații „fictive” și zboruri ascunse în baza de date

La două zile după scrutinul parlamentar, propagandistul și fostul jurnalist Gabriel Călin, lider al Uniunii Creștin-Sociale din Moldova (UCSM) și candidat la alegerile din 28 septembrie, a fost reținut pentru 72 de ore într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor și spălare de bani. Dosarul deschis de PCCOCS și INI conturează nu doar o campanie finanțată ilegal, ci o infrastructură întreagă de influență susținută din exterior, care s-a clădit pe bani ascunși, intermediari și donații fictive. Potrivit oamenilor legii, în ultimii patru ani Gabriel Călin ar fi gestionat peste 150 000 de dolari proveniți din Federația Rusă, convertiți printr-o platformă internațională folosită pentru ocolirea sancțiunilor impuse Moscovei după invazia în Ucraina. O parte din bani ar fi fost direcționați către campania electorală a UCSM și către promovarea online, în timp ce rapoartele oficiale ale partidului indicau venituri modeste și donații minore.

În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 36 000 de dolari și 5 750 de euro ascunși într-un geamantan, tehnică uzuală în schemele de finanțare cash, dar și documente ce ar confirma legătura lui Călin cu tranzacții din Rusia. Discrepanța între veniturile declarate și cheltuielile reale ar fi depășit, potrivit procurorilor, 4,8 milioane de lei.

Interceptările publicate de poliție dezvăluie un mecanism în care finanțarea ilegală merge mână în mână cu eforturi deliberate de a ascunde urmele. Într-o discuție, Călin cere ajutor pentru a găsi rute aeriene spre Rusia care să nu lase „legătură” în bazele de date oficiale, optând pentru segmente operate de companii rusești pentru a fragmenta traseul. În alte înregistrări, acesta discută despre achiziția unei mașini înregistrate pe numele unui „moș” și solicită găsirea „a doi care să doneze”, indiciu despre posibile donații fictive menite să cosmetizeze originea reală a fondurilor utilizate în campania UCSM.

Ancheta îl vizează și pe Vitalie Florea, numărul doi pe lista partidului, care declară venituri zero în 2024, dar conduce automobile scumpe. Și la domiciliul său au fost efectuate percheziții, însă acesta susținea într-o postare pe Facebook că nu i-ar fi fost clarificat statutul în dosar.

În ciuda fluxului de bani nedeclarați și a investițiilor în publicitate digitală, formațiunea lui Călin a obținut doar 0,12% la scrutin, adică 1 837 de voturi.

În acest context, vicepreședintele CEC, Pavel Postică menționează că, odată ce organele de drept au intervenit și au declanșat urmărirea penală, „intervenția Comisiei practic nu mai este necesară, pentru că autoritățile au reacționat”. Totuși, el notează că fenomenul donațiilor fictive reflectă o realitate dură: „Dacă se confirmă cele menționate în înregistrările audio, asta arată că este foarte complicat pentru partidele mici să colecteze resurse financiare de la donatori de bună credință. Dacă tu nu ești un partid vizibil, cu un anumit număr de membri, simpatizanți, este complicat să colectezi resursele financiare. Atunci când tu ești un partid cu o istorie, cu un anumit grad de susținere financiară, simpatizanți, număr de membri mari, e mai simplu să colectezi resursele financiare, pentru că lumea are încredere în tine, în numele tău”.

Cum verifică CEC donațiile: prezumția de bună-credință și filtrele reale de control

Pavel Postică afirmă că instituția pornește de la ideea că participanții la alegeri respectă legea și raportează corect toate donațiile și cheltuielil

„CEC pornește de la prezumția de bună credință, că ceea ce se prezintă în rapoarte, fiind contrasemnat și asumat de către președintele și trezorierul partidului, corespunde realității. Asta ar însemna că pornim de la ideea că toate donațiile sunt corecte și conforme legii”, explică el.

Postică precizează că verificarea donatorilor este limitată de pragurile legale. „Tot ceea ce depășește trei salarii medii pe economie este verificat de CEC. Ceea ce este până la trei salarii medii pe economie nu verificăm, decât dacă avem suspiciuni”, spune vicepreședintele.

Există situații în care CEC apelează la un control extins:

„În cazul partidelor constituente ale Blocului Comuniștilor, Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei, am avut suspiciuni în debutul campaniei și am verificat absolut toate donațiile, de la primul leu”. Chiar dacă, „în mare parte, rapoartele au fost prezentate relativ în termen”, Postică avertizează că numărul mai mic de sancțiuni aplicate nu trebuie interpretat ca un semn că totul a funcționat impecabil. „Sancțiunile aplicate nu au fost mai multe comparativ cu scrutinele precedente, dar asta nu înseamnă că totul este foarte bine. Pentru că noi am aplicat inclusiv sancțiuni dure, legate de anularea înregistrării. Asta înseamnă că anumite partide și concurenți electorali sunt încă tentați să utilizeze resurse financiare nedeclarate în campanii”.