DW De ce nu vine Rusia în ajutorul Teheranului?

Regimul iranian, cu foarte puțini aliați internaționali, s-a bazat pe sprijinul Moscovei în contextul atacurilor americane și israeliene în curs, dar până acum a fost profund dezamăgit, potrivit unei analize realizate de DW.

La doar câteva ore după ce bombele israeliene și americane au început să lovească Teheranul, Rusia a făcut o declarație directă, reprezentantul permanent al țării la ONU, Vassily Nebenzia, numind-o „un act neprovocat de agresiune armată împotriva unui stat membru al ONU suveran și independent”.

Moscova este unul dintre puținii, dar cei mai fideli aliați ai Teheranului, iar o posibilă prăbușire a regimului iranian ar putea fi o lovitură pentru interesele sale geopolitice și economice. Atunci de ce nu a venit în ajutorul Teheranului?

Parteneriatul Rusia-Iran

Moscova și Teheranul au cooperat la mai multe proiecte economice vitale pentru Rusia, a declarat pentru DW Nikita Smagin, un expert independent, cu sediul în Azerbaidjan.

„Coridorul de transport Nord-Sud este unul dintre ele – mai ales că Rusia a fost izolată de rutele sale tradiționale de tranzit după ce a început invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022”, a explicat el.

Rusia, India și Iranul au semnat acordul pentru rețeaua multimodală de 7200 de kilometri în 2000, care urmează să treacă și prin Azerbaidjan. Potrivit think tank-ului Gulf Research Center, cu sediul în Arabia Saudită, 75% din proiect a fost finalizat.

Iranul a fost, de asemenea, crucial pentru Rusia din punct de vedere militar – nu în ultimul rând prin furnizarea așa-numitelor drone Shahed din 2023. Dronele au remodelat în mare măsură războiul din Ucraina, a declarat Julian Waller, analist de cercetare în cadrul Programului de Studii despre Rusia de la grupul de experți american Center for Naval Analyses (CNA).

„Iranul a fost util pentru efortul de război rusesc, chiar dacă producția de drone a fost acum în mare parte indigenizată Rusiei, ceea ce le-a îmbunătățit designul”, a declarat Waller pentru DW.

Se pare că Rusia a împărtășit informații cu Iranul și a trimis rachete și muniții către Teheran.

„Parteneriatul dintre Rusia și Iran, însă, nu este o chestiune ideologică – politicienii ruși nu agreează în mod deosebit Iranul”, a subliniat Smagin, „ci îl consideră pe Teheran un partener strategic de încredere, deoarece ambele țări se află sub sancțiuni internaționale – spre deosebire de Turcia sau Egipt, care ar putea înceta comerțul cu Rusia dacă sunt presate de Occident”, a explicat el.

Grégoire Roos, director pentru Europa și Rusia la grupul de experți londonez Chatham House, este de părere că Teheranul a devenit chiar mentorul Moscovei într-o oarecare măsură.

„Iranul are o experiență semnificativă în ocolirea sancțiunilor internaționale de mulți ani și oferă Rusiei sfaturi despre cum să le ocolească”, a declarat el pentru DW.

Calcul greșit al Iranului?

Și totuși, experții par să fie de acord că este puțin probabil ca Rusia să intervină activ în războiul în curs dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

„Cele două țări nu sunt aliați defensivi”, a spus Waller. Acest lucru s-ar putea datora și unui pact informal de neatac cu Israelul, pe care se înțelege că îl are Rusia, spun unii analiști.

Între Israel și Iran: Ce este în joc pentru Rusia lui Putin?

Potrivit lui Mojtaba Hashemi, expert în relații internaționale și analist politic, Teheranul se aștepta totuși la „un sprijin politic și militar tangibil” din partea Moscovei.

„Acesta a inclus o cooperare militar-tehnică extinsă, schimbul de informații și transmiterea unui mesaj clar de descurajare către inamicii săi – nu doar sprijin verbal”, a declarat expertul pentru DW, adăugând că regimul iranian a greșit în calculele sale.

„Rusia și China au probleme mai mari de care să-și facă griji. Sprijinul lor a fost de același tip care a furnizat până acum Republicii Islamice multe arme și mijloace de represiune”, a spus Hashemi.

Mohammad Ghaedi, lector la Universitatea George Washington, consideră însă că lipsa sprijinului din partea Rusiei nu a fost o surpriză pentru liderii iranieni. „Scepticismul cu privire la dependența de Moscova există de mult timp la Teheran. După cum a spus odată (fostul președinte iranian) Mahmoud Ahmadinejad, «Rusia a trădat întotdeauna națiunea iraniană», iar președintele Masoud Pezeshkian, după războiul de 12 zile (iunie 2025), a remarcat că «țările pe care le consideram prietene nu ne-au ajutat în timpul războiului».”

Beneficiile și dezavantajele războiului din Iran pentru Moscova

Un război prelungit din Iran ar putea avea avantajele sale pentru Moscova, susține Roos de la Chatham House. „Oxigenul mediatic s-ar subția pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deoarece totul se rezumă la Iran și la riscul de escaladare”, a spus el.

„În plus, Washingtonul nu și-ar putea permite să susțină un alt front din perspectiva sprijinului diplomatic și militar – iar ierarhia priorităților va merge evident către Orientul Mijlociu”, a adăugat el.

Și ar putea exista avantaje economice și pentru Rusia. Iranul a închis în mare parte Strâmtoarea Hormuz, prin care trece 20% din petrolul și gazele lumii. Prețurile petrolului și gazelor au crescut vertiginos de atunci.

„Dacă prețurile petrolului și gazelor ar rămâne ridicate timp de luni sau chiar un an, acesta ar fi un beneficiu major pentru Rusia, exportatoare de petrol și gaze”, a declarat Julian Waller de la think-tank-ul CNA, adăugând că Kremlinul ar putea apoi reduce taxele interne care au fost folosite pentru finanțarea războiului.

Totuși, posibila cădere a regimului iranian ar fi un regres major pentru statutul Rusiei, deoarece Moscova se prezintă ca o mare putere, a subliniat Roos. „Rusia a făcut parte dintr-un grup de țări – inclusiv Iran, Siria și China – care urmăresc să înlocuiască ordinea mondială condusă de Occident cu o lume multipolară”, a spus el.

Ghaedi de la Universitatea George Washington este de părere că actualul regim iranian ar dori în continuare să mențină legături strânse cu Moscova, având în vedere legăturile sale tensionate cu Occidentul. „Este puțin probabil ca Teheranul să riște să piardă acest parteneriat, mai ales având în vedere că Rusia deține putere de veto la Consiliul de Securitate al ONU.”