După autoritățile de la Chișinău, și Rusia cere extrădarea lui Plahotniuc. Cine are prioritate?
A doua zi după reținerea în Grecia a fostului lider al PD, care era dat în căutare internațională la solicitarea R. Moldova, fiind vizat în mai multe dosare penale, autoritățile ruse au depus o cerere prin care solicită și ele extrădarea în Rusia a oligarhului. Experții consideră că R. Moldova ar putea avea prioritate în procesul de extrădare a lui Plahotniuc, fiind țara care l-a reclamat înaintea Moscovei pentru infracțiuni grave, însă acesta nu este singurul aspect important care ar urma să fie luat în calcul.
„Refuzul lui Plahotniuc de a fi trimis acasă nu redirecționează procedura, dar doar o prelungește: contestațiile (oligarhului, n.red.) pot ajunge până la Curtea Supremă elenă (Areios Pagos) și pot amâna extrădarea până la un an”, afirmă avocatul Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX.
Ziarul de Gardă a întrebat câțiva experți de la Chișinău ce cred despre cererile de extrădare depuse de R. Moldova și Federația Rusă, și care dintre aceste țări va avea prioritate în fața deciziei autorităților elene.
Expertul în justiție din cadrul WatchDog, Alexandru Bot, susține că decizia autorităților elene ar putea fi influențată și de modul în care vor fi motivate anumite cereri legate de extrădarea lui Plahotniuc. Avocatul consideră că prima miză a oligarhului este să tergiverseze acest proces.
„Depinde dacă se va lua în calcul țara care a depus prima cerere, dar cel mai important va fi care dintre țările care a depus cererea îi poate asigura maximă transparență și un proces echitabil lui Plahotniuc. Bineînțeles că în privința R. Moldova, Plahotniuc nu în zadar a formulat un refuz, pentru că asta îl exclude pe el din procedura simplificată de extrădare. El aici (în R. Moldova, n.red.) are de răspuns la mai multe dosare penale, unde deja figurează. În cazul R. Moldova, el întotdeauna poate folosi persecutarea politică, el fiind anterior o personalitate politică, care a fugit pe temeiuri legate de schimbarea de guvernare. El întotdeauna spune că riscă să fie persecutat politic în R. Moldova. Cu siguranță va folosi și argumentul relelor tratamente din penitenciarele noastre (…). Nu există raport în țara asta care să spună că există vreo celulă care corespunde parametrului de bună detenție a persoanelor. Acest lucru ar putea tergiversa procesul de extrădare. Cât privește cererea Federației Ruse, nu-mi este clar dacă Plahotniuc a formulat o solicitare prin care refuză să fie extrădat și în acea țară. Cu siguranță procesul se va lungi. Cred că asta este prima miză a lui. Cu cât mai mult se măresc turațiile de interpretare politică, cu atât mai mult el o să exploateze anume acest argument (…). Ar putea (cererea lui Plahotniuc să influențeze procesul de extrădare, n.red.). Cel puțin asta îi obligă să lucreze în sensul unei aprecieri obiective: el urmează să fie extrădat sau nu urmează să fie extrădat”, a spus Alexandru Bot.
Întrebat dacă eventualele declarații ale unor politicieni de la Chișinău în susținerea oligarhului ar putea, de asemenea, să influențeze procesul de extrădare a fostului lider al PD, expertul a declarat că acestea „vor fi colectate cu siguranță, pentru că orice fon informațional va fi exploatat atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ”.
„Acum, cea mai importantă sarcină a lui este să se prezinte drept victima unor jocuri politice, dar nu persoană învinuită pe un anumit dosar penal”, a subliniat Bot.
Avocatul Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX, afirmă că autoritățile din Grecia vor alege între cererile de extrădare depuse de R. Moldova și Federația Rusă, aplicând articolul 17 din Convenția Europeană de Extrădare, „care privilegiază statul care a solicitat primul (reținerea, n.red.), unde s-au comis faptele și al cărui cetățean este urmăritul”.
„În cazul lui Vladimir Plahotniuc, toate aceste criterii favorizează Chișinăul, care l-a reclamat înaintea Moscovei pentru infracțiuni grave comise în Moldova și i-a emis alerta Interpol. Refuzul lui Plahotniuc de a fi trimis acasă nu redirecționează procedura, dar doar o prelungește: contestațiile pot ajunge până la Curtea Supremă elenă (Areios Pagos) și pot amâna extrădarea până la un an, însă hotărârea definitivă și decretul ministrului grec al justiției vor ține cont strict de criteriile legale, nu de preferințele inculpatului”, a subliniat expertul.
Într-o discuție cu ZdG, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) a confirmat că solicitarea Rusiei a fost înregistrată în dimineața zilei de 23 iulie, a doua zi de la reținerea în Grecia a fostului lider al PD. Viorel Cernăuțeanu a explicat că Plahotniuc a fost arestat de poliția elenă în urma solicitării de căutare făcută de autoritățile din R. Moldova, iar din acest motiv țara noastră are prioritate.
„(…) Din punct de vedere juridic, al tratatelor reglementate și a Convenției INTERPOL, reținerea cetățeanului Vladimir Plahotniuc s-a făcut în baza solicitării de căutare făcută de R. Moldova. În aceste condiții, noi suntem și țara care a solicitat măsura asiguratorie – reținerea. Noi suntem primii care am solicitat acest lucru pe canalul de căutare INTERPOL. Astfel, din punct de vedere juridic, prioritate are R. Moldova. R. Moldova este țara care trebuie să-l preia într-un mod corespunzător. Nu pot să garantez 100% că așa va fi, pentru că acest aspect nu-l decide R. Moldova, ci un alt stat. Vorbim despre o țară europeană, eu sper că nu poate fi vorba despre elemente care să cadă plasă unor chestiuni organizate de Federația Rusă. Rusia dacă-l dorea pe cetățeanul Plahotniuc, avea să-l aibă cum mult timp în urmă. Cred că mai este nevoie de un aliat al unei organizații criminale pentru a asigura anumite procese de destabilizare (în R. Moldova, n.red.) (…). Autoritățile competente ale R. Moldova au inițiat acest proces de perfectare a dosarului (de extrădare, n.red.) exact în condițiile pe care le-a solicitat statul elen (…)”, a precizat Cernăuțeanu.
În opinia lui Viorel Cernăuțeanu, în adresa autorităților din Grecia ar putea parveni și cereri din partea organelor de drept din alte țări.
„Cu siguranță, autoritățile din statele care sunt cumva vizate în procesul de eliberare a actelor de identitate atribuite imaginii cetățeanului Plahotniuc vor fi cointeresate să afle mai multe. Probabil se vor adresa statului elen pentru a afla. Deja depinde foarte mult de statul respectiv ce decizie va lua în raport cu fiecare țară și cerere care va veni din partea ei (…)”, a adăugat șeful IGP.
Întrebat de ZdG despre informațiile apărute în presa greacă precum că unul dintre motivele care a dus la arestarea lui Plahotniuc este un document rusesc fals pe care-l deținea oligarhul, Cernăuțeanu a spus că nu poate nici să confirme, dar nici să infirme acest lucru.
„Noi am văzut așa nume de familie în setul de acte (Stanislav Kirsanov, n.red.). Nu pot să confirm sau să infirm. În timpul unor discuții pe care le-am avut în primăvară cu colegii eleni, atunci când am văzut o alertă a cetățeanului Plahotniuc, ceea ce ne-a trezit anumite suspiciuni, am fost informați că au fost niște aspecte legate de acte, dar nu ni s-au oferit detalii. Ne-au spus că este mersul unei operațiuni. Am solicitat această informație, și nu doar – un set de întrebări care a fost creat în comun cu colegii de la Procuratură și Centrul Național Anticorupție – pentru a primi mai multă informație pe mai multe aspecte”, menționează șeful IGP pentru ZdG.
Ce prevede legislația
Tratatul internațional care stabilește cadrul legal pentru extrădarea persoanelor între statele membre ale Consiliului Europei este Convenția Europeană de Extrădare (1957).
Articolul 17 din Convenție prevede că, în cazul în care extrădarea este solicitată simultan de mai multe state, fie pentru aceeași infracțiune, fie pentru infracțiuni diferite, partea solicitată (în cazul de față – autoritățile elene, n. red.) urmează să ia o decizie ținând cont de toate circumstanțele și, în special, de gravitatea și locul comiterii infracțiunilor, de cererile înaintate, de naționalitatea persoanei căutate și de posibilitatea extrădării ulterioare către un alt stat.
Totodată, conform articolul 3 din Convenția Europeană de Extrădare, predarea unei persoane nu se admite în cazul în care infracțiunea pentru care se solicită extrădarea este considerată de către partea solicitată ca fiind o infracțiune politică sau o infracțiune legată de o infracțiune politică.
