Dosarul gheretelor din sectorul Ciocana: Pretora și șeful adjunct al Poliției, învinuiți de corupere pasivă, au fost achitați de prima instanță. „Nu indică în mod concret că inculpații ar fi solicitat sau primit sume de bani de la agenți economici”

Pretora sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, și șeful adjunct suspendat al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Pavel Todica, au fost achitați de către prima instanță în dosarul de corupere pasivă. Decizia a fost pronunțată vineri, 26 septembrie, de către magistratul de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Petru Păun, fiind publicată marți, 7 octombrie.
În cadrul ședinței de judecată, prin ordonanța procurorei anticorupție Mariana Leahu din data de 19 februarie 2025, celor doi inculpați le-a fost modificată învinuirea.
Inițial, Școlnic și Todica au fost învinuiți că ar fi cerut de la mai mulți agenți economici sume cuprinse între 5 mii și 10 mii de lei, în schimbul perfectării și eliberării avizelor pozitive sau prelungirea schemelor de amplasare a unităților de comerț. Ulterior, procurora a susținut că „persoanele urmau a fi determinate de a le oferi mijloace bănești ce nu li se cuvin în sume ce nu depășesc 100 de unități convenționale (sume de până la 5 mii de lei), în schimbul perfectării notelor informative cu conținut convenit şi aprobării prelungirii schemelor de amplasare a unităților de comerț”.
Sinilga Școlnic a fost învinuită de organul de urmărire penală că aceasta, activând în calitate de pretoră a sectorului Ciocana, acționând cu intenție într-o perioadă de timp nedeterminată, dar nu mai târziu de 9 februarie 2021, în vederea obținerii ilegale a mijloacelor financiare ce nu i se cuvin de la un grup de agenți economici care își desfășurau activitatea pe teritoriul administrativ al sectorului Ciocana, a comis infracțiunea – pregătire de corupere pasivă.
În instanță, pretora a declarat că nu a fost membră a grupului de lucru responsabil cu inspectarea și verificarea unităților comerciale, ci „doar semnatara dispoziției, neavând competența de a aviza sau elibera acte permisive”. Schemele de amplasare au fost elaborate și emise de Serviciul Arhitectură și Construcții, fiind doar aprobate de pretor, a atras atenția Școlnic. Totuși, unul dintre martorii din dosar a fost șeful Serviciului Arhitectură și Construcții, Nicolae Paiu, care a declarat că „din informațiile obținute de la persoane fizice şi juridice, se transmiteau sume de bani prin intermediul unui polițist. Sumele menționate variau între 5 000 și 10 000 de lei și erau destinate prelungirii schemelor de amplasare”.
„Nicolae Paiu a precizat că a informat de mai multe ori, inclusiv pe doamna pretor, că agenții economici se plângeau că li se solicitau sume de bani prin intermediul polițiștilor. La aceste sesizări, doamna pretor i-a comunicat că nu este responsabilitatea sa să se ocupe de aceste aspecte. Ulterior, martorul a fost înlăturat de la perfectarea și semnarea schemelor de amplasare, participarea la aceste activități fiind preluată doar de subalternul său, Galina Nica”, a declarat Paiu în ședința de judecată.
De cealaltă parte, în cadrul ședinței de judecată s-au examinat în calitate de probe ale apărării declarațiile mai multor agenți economici, care au spus că nu li s-au cerut bani pentru obținerea schemelor de amplasare.
„Încă de la început, a solicitat instanței și reprezentantului acuzării să înțeleagă eventualele emoții manifestate în cadrul declarațiilor sale, întrucât, în opinia sa, dosarul i-ar fi fost fabricat. A precizat că, urmare a acestui fapt, a fost suspendat din funcție și, pe parcursul a doi ani și jumătate, nu a putut să-și întrețină familia, fiindu-i grav afectată imaginea atât în fața colegilor de serviciu, cât și a subalternilor. Totodată, inculpatul a subliniat că a fost defăimat în presă și condamnat public, iar părinții săi, persoane în vârstă, pensionari, au fost supuși presiunilor prin chemări și interogatorii efectuate de către Centrul Național Anticorupție”, a declarat și Pavel Todica în fața judecătorului.
După ce a fost reținută, pe 30 martie 2021, Sinilga Școlnic ar fi fost întrebată dacă președintele Judecătoriei Ciocana, Ghenadie Pavliuc, i-a comunicat că în privința sa sunt autorizate măsuri speciale de către Centrul Național Anticorupție (CNA). Sinilga ar fi spus că l-a văzut pe Pavliuc o singură dată, pe 10 februarie 2021, „când a fost declanșată o alarmă cu bombă la Judecătoria Ciocana, ocazie cu care a făcut cunoștință cu acesta și i-a comunicat că, conform planificării Preturii Ciocana, urmează să fie amenajat teritoriul adiacent Judecătoriei, inclusiv înverzire și asfaltarea trotuarelor”.
Mariana Leahu a cerut instanței să fie recunoscută Sinilga Școlnic vinovată pentru săvârșirea infracțiunii și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executare în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice şi de demnitate publică în organele administrației publice locale pe o perioadă de 5 ani. În plus, să aplice măsura preventivă – arestarea preventivă, cu punerea în executare imediat, până la rămânerea definitivă a sentinței.
Totodată, instanței i s-a cerut să fie recunoscut Pavel Todica vinovat pentru săvârșirea infracțiunii, dar să fie eliberat de răspundere penală ca urmare a intervenției termenului de prescripție.
Avocatul celor doi, Lilian Bacalîm, a declarat că „se constată existența unor nulități procedurale majore, lipsa probatoriului care să demonstreze comiterea infracțiunii și afectarea şi drepturilor fundamentale ale învinuiților”.
„Prin urmare, se impune declararea nulității tuturor ordonanțelor, proceselor-verbale şi probelor obținute ilegal, excluderea acestora și, ca urmare, achitarea și reabilitarea totală a lui Todica Pavel Vasile şi Sinilga Școlnic”, a concluzionat Bacalîm.
Concluziile judecătorului Petru Păun
Instanța de judecată a reținut că, prin totalitatea probelor administrate în cadrul ședinței de judecată, din perspectiva pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, se constată că probele prezentate de partea acuzării, în ansamblul lor, nu confirmă existenţa faptei infracționale în acțiunile inculpaților Pavel Todica și Sinilga Școlnic.
„Acuzarea a prezentat cu titlu de probă și declarațiile martorului Nicolae Paiu, din spusele acestuia nu rezultă în mod direct fapte concrete care să constituie temei pentru incriminarea lui Pavel Todica sau a lui Sinilga Școlnic pentru corupție sau extorcare. Martorul se limitează la relatări de tip observațional și la presupuneri referitoare la posibile scheme sau situații tensionate la locul de muncă. În declarațiile sale sunt menționate doar impresii subiective despre presiuni exercitate asupra angajaților sau despre eventuale favorizări, fără a exista informații privind cereri efective de bani, promisiuni de beneficii, sau orice alt comportament concret care să se încadreze în elementele constitutive ale infracțiunilor de corupție prevăzute de Codul Penal”, a subliniat magistratul.
În privința înregistrărilor audio-video din biroul pretorei şi discuțiile cu Todica Pavel, judecătorul menționează că acuzarea susține că aceste înregistrări demonstrează „înțelegerea prealabilă” a săvârșirii infracțiunii.
„Totuși, din descrierea probelor reiese că discuțiile sunt generale, despre agenți economici şi deplasări în teren. Nu există mențiuni concrete despre solicitarea sau primirea unor sume de bani, ori despre condiționarea eliberării schemelor de amplasare a unităților de comerț. Prin urmare, probele reflectă mai degrabă activități administrative sau discuții despre sarcinile de serviciu, nu dovada unei extorcări efective”, se arată în decizie.
Mai mult, instanța de judecată a constatat că, în cadrul ședinței de judecată, au fost identificate divergențe între stenogramele prezentate de acuzare și înregistrările audio-video examinate. „Astfel, în stenograme au fost consemnate cuvinte sau enunțuri care, de fapt, nu se regăsesc în conținutul efectiv al înregistrărilor”, a mai notat Petru Păun.
Referitor la procesele-verbale privind documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, inclusiv localizarea prin sistemul de poziționare globală și alte mijloace, precum și la întâlnirile inculpaților cu diverse persoane, instanța a constatat că „simpla prezență a lui Pavel Todica şi Sinilga Şcolnic în diferite locații în timpul orelor de serviciu nu constituie, în sine, dovadă a intenției de a săvârși o infracțiune”.
„Pentru a reține existența unei infracțiuni, este indispensabilă demonstrarea legăturii directe dintre aceste deplasări şi faptele concrete de corupție. În speță, probele administrate nu indică în mod concret că inculpații ar fi solicitat sau primit sume de bani de la agenți economici sau că ar fi desfășurat alte acțiuni care să reflecte săvârșirea infracțiunii imputate”, potrivit judecătorului.
Instanța a mai reținut că martori Irina Dimitrov, MaximCiolac, Dumitru Platon, Climent Briuhov, Iurie Rotari, Oxana Martînici, Dmitri Orlioglo, Ion Cazacu, Lilia Beschieru, Ina Varzari, Alexandru Caminschii, Mihai Istrati, Carolina Andronic, Irina Nunu, Galina Nica, Vasile Gulea și Sergiu Patrașco, care reprezintă agenții economici, în mod unanim au declarat că nu au efectuat niciodată plăți către vreun funcționar pentru obținerea schemelor de amplasare și că nu li s-au creat condiții care să sugereze că eliberarea acestora ar fi fost condiționată de achitarea unor sume bănești.
„Această mărturie subliniază absența oricărui element de corupție sau extorcare în activitatea inculpaților”, conform instanței de judecată.
Astfel, instanța a hotărât că Sinilga Școlnic și Todica Pavel se achită pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracționale. Totodată, cei doi se consideră reabilitați pe marginea acuzațiilor de corupere pasivă și se revocă toate măsurile de constrângere aplicate în privința lor.
decizie sinilga scolnic by Ziarul de Gardă
În iulie 20234, Autoritatea Națională de Integritate a anunțat că a emis un act de constatare privind încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către pretora sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic.
Inspectorul de integritate a constatat prezența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat, în anul fiscal 2017, în mărime totală de 131 492 de lei între averea dobândită și veniturile obținute de către Sinilga Școlnic și membrii săi de familie. Pretora a contestat actul Autorității, cauza civilă fiind examinată de Curtea de Apel Centru.
Curtea de Apel Chișinău casează o decizie a judecătorului de instrucție care a anulat ordonanța de reluare a urmăririi penale în privința pretorei sectorului Ciocana
ZdG a relatat anterior că dosarul de corupere pasivă de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în care figurează pretora sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, și fostul șef adjunct al Inspectoratului de Poliție Ciocana Pavel Todica, a fost reluat. Magistrații Curții de Apel Chișinău au admis miercuri, 11 octombrie 2023, recursul depus de procurori în privința deciziei judecătorului de instrucție care a anulat ordonanța privind reluarea urmăririi penale în privința acestora.
Solicitat atunci de Ziarul de Gardă, procurorul anticorupție Ghennadi Epure a declarat că judecătorii instanței de apel au admis recursul înaintat de Procuratura Anticorupție și au casat încheierea din 20 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Astfel, cauza urma să fie examinată în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, acolo unde se afla deja de un an.