Deutsche Welle Este Trump de partea lui Netanyahu?
Președintele SUA se descrie ca fiind un „artizan al păcii”. Totuși, el afirmă că atacurile israeliene împotriva Iranului sunt „excelente”. Ne putem întreba dacă el și Netanyahu sunt cu adevărat de aceeași parte, se arată într-o analiză Deutsche Welle.
Atacul israelian împotriva Iranului a fost cel mai probabil coordonat cu Washingtonul. Administrația americană subliniază că nu a participat activ la această operațiune, dar este limpede că cel mai important și mai puternic din punct de vedere militar partener al Israelului nu a împiedicat ofensiva împotriva Iranului.
În timpul campaniei electorale, Trump a subliniat în repetate rânduri că nu își dorește ca Statele Unite să fie implicate în conflicte militare în alte părți ale lumii. În discursul său de învestire din ianuarie 2025, noul președinte american a promis că va fi un „pacificator”, iar puterea SUA va „pune capăt tuturor războaielor și va aduce un spirit de concordie” în lume. Nu mai departe de luna mai, anul acesta, Trump vorbea în Arabia Saudită despre o nouă eră de pace pe cale să înceapă în Orientul Mijlociu.
Trump și negocierile privind programul nuclear iranian
Odată cu atacurile israeliene împotriva Iranului, de această atitudine reconciliantă s-a ales praful. Vorbind la postul de televiziune american ABC, Trump a calificat atacurile ca fiind ”excelente”. Pe platforma sa Truth Social, președintele a scris că, de la începutul noilor negocieri nucleare cu Iranul, le-a dat întotdeauna liderilor de la Teheran posibilitatea de a încheia un nou acord. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va urma un atac mai grav decât își poate imagina conducerea iraniană, a subliniat Trump. Susținătorii liniei dure iraniene, care s-au pronunțat împotriva unui acord, sunt ”toți morți”, iar lucrurile sunt în escaladare, mai spune președintele.
Delegați din ambele țări s-au reunit de mai multe ori în ultimele luni în scopul negocierii unei înțelegeri care să înlocuiască acordul nuclear, din care Statele Unite s-au retras în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump. Obiectivul său declarat era de a împiedica Iranul să construiască o bombă atomică. În timpul primelor atacuri israeliene de vineri, pe lângă ținte militare și civile, au fost lovite în principal infrastructurile nucleare iraniene.
Se lasă Statele Unite duse de nas de Israel?
Însă cum arată, de fapt, abordarea președintelui american în conflictul dintre susținătorii liniei dure aflate la putere sub premierul Benjamin Netanyahu în Israel și regimul iranian?
Politologul anglo-israelian Daniel Levy, președintele institutului de cercetare non-profit US/Middle East Project, afirmă că Israelul i-ar fi inoculat lui Trump ideea că un atac militar împotriva Iranului ar putea dinamiza negocierile nucleare dintre Washington și Teheran. Nu este o coincidență, spune Levy la DW, că Netanyahu a lansat ofensiva militară tocmai acum. „Una dintre principalele motivații ale lui Netanyahu a fost că, în cazul unui succes al negocierilor (dintre Statele Unite și Iran – n.red), ar fi fost probabil frânat de americani”.
Fapt este că Trump a decis să nu-i dea undă verde lui Netanyahu pentru atacul împotriva Iranului, scrie William F. Wechsler, directorul programelor pentru Orientul Mijlociu la Atlantic Council, într-un articol publicat pe blogul acestui grup de reflecție american. Nu a existat așadar nicio solicitare de a nu lansa atacul. „Putem presupune că liderii israelieni au interpretat absența unui refuz din partea Statelor Unite ca pe un semnal de activare a atacului”, scrie Wechsler.
Trump încearcă un șpagat
În luna mai Trump l-a demis pe consilierul său pentru securitate națională, Michael Waltz, după ce acesta a invitat accidental un jurnalist să participe la o discuție pe o platformă de mesagerie în care membri ai guvernului discutau despre planuri militare secrete.
Însă potrivit informațiilor publicate de Washington Post ar mai fi existat un factor determinant în concedierea lui Waltz. Chiar înainte de vizita lui Netanyahu la Casa Albă, consilierul lui Trump ar fi avut discuții avansate cu premierul israelian despre posibile opțiuni militare împotriva Iranului, scrie publicația americană. WP scrie că Waltz ar fi vrut să angajeze politica americană pe o cale pe care Trump nu o agreează.
Ne putem așadar întreba care este poziția comandantului suprem american în acest conflict. Respinge ori susține el acțiunile militare împotriva Iranului? Potrivit lui Levy, președintele american adoptă o politică de tip zigzag în această chestiune, în condițiile în care electoratul său MAGA („Make America Great Again”) este divizat în ceea ce privește intervențiile militare în Orientul Mijlociu.
Levy observă o fractură în lumea MAGA. Pentru facțiunea care susține fără ezitare sloganul „America First” al lui Trump, interesele americane primează asupra tuturor celorlalte. Ultimul lucru pe care și-l dorește această grupare este ca SUA să se implice într-un conflict care se desfășoară departe de casă și care nu le privește în mod direct. Pe de altă parte, printre susținătorii lui Trump se numără și mulți evrei americani conservatori. Pentru aceștia este esențial ca Israelul să fie susținut necondiționat, inclusiv militar, dacă situația o cere. Levy consideră că acest lucru implică unele riscuri.
„Se pune întrebarea dacă lumea va vedea o Americă care se lasă antrenată într-o confruntare militară de un aliat care acționează la limită. Nu este un mesaj bun de transmis în exterior”, a conchis analistul.
