Deutsche Well Știri false susțin că Polonia a trimis trupe în Ucraina

După încălcarea, săptămâna trecută, a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești, au început să circule informații false cu privire la răspunsul Varșoviei, inclusiv în China. DW examinează narațiunile.

De la incursiunea a 19 drone rusești în spațiul aerian polonez pe 10 septembrie, atenția internațională s-a îndreptat către posibilul răspuns al Poloniei și al NATO la incident.

În China, multe postări pe rețelele sociale au încercat să acrediteze ideea că Polonia este pe cale să devină prima țară europeană care va trimite oficial trupe în țara vecină, Ucraina. De unde a pornit această narațiune falsă și de ce a fost ea diseminată? Să analizăm faptele.

DW a identificat mai multe clipuri video pe platforma chineză de socializare Haokan care răspândeau știri false potrivit cărora Polonia ar fi trimis trupe în Ucraina. Site-ul chinez Hot News a scris: ”În dimineața zilei de 12 septembrie, Polonia a dat brusc o știre bombă, anunțând oficial că va trimite trupe în Ucraina”.

Concluzia DW: Știre falsă

Articolul, sub titlul menționat mai sus, cita agenția de știri rusă TASS, potrivitr căreia premierul polonez Donald Tusk „și-a exprimat în mod explicit disponibilitatea de a accepta propunerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a trimite trupe în Ucraina” și a vorbit despre un „eveniment istoric”, întrucât Polonia a devenit „prima țară NATO care și-a anunțat public intenția de a trimite trupe în Ucraina”.

Relatări similare aveau să apară și pe rețeaua socială chineză Weibo, unde unul dintre clipuri a acumulat peste 20 000 de vizualizări, înainte de a fi șters, săptămâna aceasta. Într-un alt videoclip se afirmă că „există o intensificare a conflictului” după ce „Polonia a anunțat că va trimite trupe în Ucraina”.

De unde provin aceste știri?

Știrile par să provină din comentariile făcute de Zelenski la o conferință de presă la Kiev, pe 11 septembrie. El a declarat că Ucraina este gata să consilieze și să asiste Polonia în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor și a sugerat că prim-ministrul Tusk a fost de acord să trimită reprezentanți militari în Ucraina în acest scop.

„Nu cred că cineva are astăzi astfel de sisteme (eficiente de apărare aeriană împotriva dronelor, n.red). Doar noi și rușii le avem”, au fost cuvintele exacte ale lui Zelenski. „Suntem pregătiți și deschiși (să ajutăm Polonia). Donald Tusk a spus că va trimite armata. I-am pus în legătură cu ministrul apărării și (comandantul-șef ucrainean Oleksandr) Sirskîi”.

Reuters a relatat că Zelenski a spus că Tusk „a fost deja de acord să trimită reprezentanți militari în Ucraina pentru a discuta această problemă”.

Cu toate acestea, declarațiile liderului ucrainean par să fi fost formulate în mod neclar, în condițiile în care Ministerul Apărării din Polonia a clarificat a doua zi că, deși erau planificate „sesiuni de instruire privind dronele și cooperarea între experți din Polonia și Ucraina, toate aceste activități vor avea loc pe teritoriul Poloniei”.

În pofida acestei clarificări, articolele și clipurile din presa chineză au continuat să prezinte în mod eronat declarațiile inițiale ale lui Zelenski. Aceste afirmații au fost adesea însoțite de informații autentice privind staționarea a 40 000 de soldați polonezi în apropierea frontierei cu Belarus în timpul exercițiilor ”Zapad-25”.

Un titlu înșelător a fost acesta: „O țară a anunțat că va trimite trupe în Ucraina și a plasat 40.000 de soldați la porțile Rusiei”.

Teme încărcate emoțional și titluri senzaționaliste

Hot News este un site web chinez care se bazează în mare măsură pe așa-numitele ferme de conținut pentru a produce știri. Pagina este plină de titluri senzaționaliste, precum „Navele Gărzii de Coastă filipineze lovesc navele chineze” sau „NATO a intrat efectiv în război”.

„Acest tip de conținut se concentrează de obicei pe teme încărcate emoțional, menite să provoace cititorii, dar poveștile, ba chiar și personajele însele sunt adesea complet inventate”, spune Charles Yeh, redactor-șef al grupului taiwanez de verificare a faptelor MyGoPen.

El subliniază că fermele de conținut publică adesea videoclipuri false și reutilizează scenarii pe diferite conturi și platforme.

Fapt este că aceleași titluri au apărut și pe alte site-uri web chinezești, inclusiv pe china.com, iar versiuni ușor modificate au fost postate pe Bilibili, un site web chinezesc cu clipuri video.

Până la data de 18 septembrie, unele conținuturi evoluaseră, incluzând titluri precum: „10 țări din Europa au trimis trupe în Ucraina” și „Conacul lui Putin a fost incendiat, 26 de națiuni trimit trupe în Ucraina”.

Potrivit lui Yeh, ”când anumite videoclipuri sunt eliminate, canalul își schimbă adesea numele și fotografia de profil”.

Cum seamănă China „haos informațional”

Fermele de conținut care produc acest material fac parte dintr-un ecosistem media chinez extrem de complex, controlat de guvern.

„Autoritățile angajează cetățeni cu anumite conturi sau companii care operează ferme de conținut pentru a produce anumite campanii și a promova narațiuni pe care nu le-ar putea mediatiza pe canalele și instituțiile oficiale”, explică Marcin Przychodniak, expert în China la Institutul Polonez de Afaceri Internaționale (PISM).

„Faptul că aceste narațiuni (referitoare la Polonia, Ucraina și Rusia, n.red) sunt încă accesibile online, ne arată că sunt cel puțin tolerate de autorități. Acest lucru este convenabil din punct de vedere politic pentru China”, adaugă el.

Narațiuni comune între China și Rusia

„Obiectivul general este de a destabiliza și de a crea haos informațional, cu declarații contradictorii și controversate care fac dificilă trasarea unei granițe între adevărat și fals”, spune Przychodniak.

De la semnarea unui pact bilateral în iulie 2021, președintele rus Vladimir Putin și premierul chinez Xi Jinping au convenit să coopereze în ceea ce privește narațiunile informaționale.

„Rusia și China împărtășesc unele narațiuni și, uneori, imită linii de gândire cu privire la NATO și Uniunea Europeană”, observă Przychodniak.

Un exemplu este prezentarea NATO ca o forță agresivă, expansionistă, care invadează sfera de influență a Rusiei.

Cine este publicul țintă al dezinformării Chinei?

Potrivit lui Przychodniak, strategia nu este deosebit de eficientă în Occident, unde publicul poate recunoaște, în general, astfel de dezinformări eclatante.

În schimb, dezinformarea poate viza un public diferit: „Pentru cei care distribuie și răspândesc mesajele, cum ar fi diplomații, funcționarii de nivel mediu și inferior sau operatorii de ferme de conținut, principalii destinatari sunt probabil funcționarii de rang înalt din Partidul Comunist Chinez, care trebuie să vadă că sarcina a fost îndeplinită, că mesajul a fost transmis, că directiva de sus a fost îndeplinită. Pe scurt: dacă e ordin, cu plăcere”.