Deputați din opoziție, întrevedere la Tbilisi cu conducerea mai multor partide, printre care și „Visul Georgian”
Un grup de deputați din opoziția de la Chișinău au avut o întrevedere în capitala Georgiei cu conducerea mai multor fracțiuni parlamentare, inclusiv cu cea a partidului aflat la guvernare „Visul Georgian”. Formațiunea politică din Georgia a revendicat victoria în alegerile parlamentare din 2024, pe care opoziția pro-Uniunea Europeană le consideră fraudate. De atunci, țara din Caucaz se află în criză, Guvernul suspendând negocierile privind aderarea la UE.
La întrevederea cu liderii „Visul Georgian” a fost prezent liderul Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) Igor Dodon, socialiștii Petru Burduja și Bogdat Țîrdea, deputata din fracțiunea parlamentară „Alternativa” OLga Ursu, liderul „Democrația Acasă” Vasile Costiuc.
Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii cele două părți au discutat despre „situația actuală și perspectivele de cooperare dintre Moldova și Georgia, acordând o atenție deosebită dezvoltării cooperării pe platforma parlamentară”, convenind să intensifice „contactele interparlamentare” și să consolideze dialogul.
„În cadrul discuției, am subliniat că experiența Georgiei demonstrează că și statele mici pot apăra consecvent o politică suverană, bazându-se pe interesele naționale. Consider că acesta este un exemplu bun, pe care Moldova ar trebui să-l urmeze”, a scris Dodon pe Facebook.
Aceiași parlamentari au avut discuții și cu deputați ai Parlamentului Georgiei din partea fracțiunilor partidelor de opoziție „Forța Poporului” şi „Socialiștii Europeni”, dar și cu președintele Parlamentului Georgiei, Shalva Papuashvili, membru al partidului „Visul Georgian”.
Partidul deputații „Forța Poporului” au participat la alegerile din 2024 pe lista partidului de guvernământ „Visul Georgian”, fiind aliat cu acesta. Ulterior, a ieșit din majoritate și s-a poziționat ca o „opoziție loială guvernării”.
Formațiunea „Socialiștii Europeni” este formată din câșiva deputați care au părăsit „Visul Georgian” în 2025 și au format această fracțiune.
Potrivit Moldova 1, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a boicotat reuniunea de la Tbilisi din motive politice. Potrivit lui Igor Grosu, puterea în Georgia este capturată de un regim oligarhic.
„Am primit invitația, noi nu putem onora această invitație din partea unei țări al cărei Parlament, chiar liderul acestui Parlament, prim-ministrul au făcut declarații foarte nerespectuoase la adresa Republicii Moldova și a poporului Republicii Moldova, de aceea am hotărât să nu dăm curs invitației, plus că era o plăcere de 8 000 de euro”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Premierul georgian Irakli Kobahidze a provocat un scandal diplomatic. El a insinuat că Republica Moldova e o dictatură, că alegerile ar fi fost falsificate și a criticat-o pe președinta Sandu pentru opțiunea sa personală pro-unire la un potențial referendum.
Nici din partea Partidului Nostru condus de Renato Usatîi nu s-a dus nimeni la Tbilisi.
„Visul Georgian”: de la integrarea în UE la legi inspirate din Rusia
În octombrie 2020, în plină pandemie de COVID-19, în Georgia au avut loc alegeri parlamentare, câștigate la limită de Visul Georgian – cu 48,2% din voturi. Opoziția n-a acceptat rezultatele. „A fost un război, nu au fost alegeri”, declara Nika Melia, care s-a numărat printre liderii opoziției care au organizat mitinguri masive pentru repetarea scrutinului. UE și SUA au încercat să medieze criza politică, facilitând un acord între putere și opoziție în aprilie 2021, dar acesta nu a fost implementat pe deplin, pentru că Visul Georgian s-a retras din înțelegere.
După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, retorica partidului de guvernământ s-a schimbat treptat spre idei precum „suveranitatea”, „valorile tradiționale”, dar și spre critici constante la adresa occidentului, deși autoritățile georgiene au condamnat invazia rusă și s-au alăturat sancțiunilor economice internaționale împotriva Rusiei. Totuși, Georgia nu a impus propriile sancțiuni, deoarece are „propriile interese naționale, provocări economice și de securitate”, declara premierul de atunci, Irakli Garibașvili. În replică, în mai 2023, președintele rus, Vladimir Putin, a ridicat interdicția zborurilor directe între Rusia și Georgia, impusă în 2019, și a anulat regimul de vize pentru cetățenii georgieni.
Deși în decembrie 2023 Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE, după un refuz inițial în iunie 2022, procesul a fost înghețat câteva luni mai târziu, după ce Parlamentul georgian a adoptat în prima lectură așa-numita „lege privind transparența influenței străine”, care obligă orice entitate să se înregistreze ca „agent străin” dacă finanțarea din străinătate depășește 20%.
Legea a fost retrasă după zile de proteste violente și critici din partea Occidentului. Dar, în aprilie 2025, ea a fost aprobată în lectură finală, în ciuda opoziției președintei Salome Zurabișvili.
O asemenea lege, inspirată din Rusia, a fost propusă în acea perioadă și în R. Moldova de către deputații Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, dar nu a fost acceptată de majoritatea parlamentară.
Pe 26 octombrie 2024, georgienii au fost invitați din nou la urnele de vot pentru a-și alege membrii Legislativului. Partidul de guvernământ „Visul Georgian”, condus informal de oligarhul Bidzina Ivanișvili, a obținut 53,9% din voturi, în timp ce opoziția, fragmentată în mai multe blocuri care au semnat un acord numit „Cartă georgiană”, propus de președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, având scopul de a înlătura de la putere Visul Georgian, a adunat circa 38%.
Deși rezultatul oficial confirma victoria Visului Georgian, aflat la putere din 2012, opoziţia şi observatorii internaţionali au raportat acuzații de fraudă, cumpărare de voturi și utilizare abuzivă a resurselor administrative. Preşedinta Salome Zurabișvili a refuzat să recunoască scrutinul, denunțând ingerințe rusești.
După alegeri, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, a anunțat că „am decis să nu aducem pe ordinea de zi problema aderării la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028.” Totodată, Visul Georgian l-a ales pe fostul fotbalist Mikheil Kavelașvili, un critic dur al Occidentului, în funcția de președinte.
Parlamentul European, într-o rezoluție, a respins legitimitatea alegerilor și a cerut organizarea unor noi alegeri. Eurodeputații au respins autoritățile autoproclamate de la Tbilisi și au reiterat că Salome Zurabișvili este „președinta legitimă a Georgiei”.
