Curtea de Conturi: Sute de milioane de lei din asistenţa externă, alocaţi fără respectarea normelor legale

Anul trecut a fost înregistrat cel mai mic volum din ultimii trei ani al investiţiilor capitale alocate de la bugetul de stat şi din asistenţa externă, constată Curtea de Conturi în raportul anual. Dar şi aceste volume în scădere au fost gestionate cu mari deficienţe.

Potrivit documentului, gradul de realizare a cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat pentru 2024 a fost superior celui din anul precedent cu 1,5 p.p., ceea ce indică o îmbunătățire moderată a capacității de absorbție bugetară.

Investițiile capitale au fost realizate la nivel de doar 56%

Pe componente, cheltuielile curente au fost executate la nivel de 97,5%, înregistrând o creștere de 1,6 p.p. față de anul precedent. În același timp, cheltuielile capitale au fost executate în proporție de 87,2%, în ușoară scădere cu 1,5 p.p. față de 2023.

Dintre acestea, investițiile capitale au fost realizate la nivel de 56,1%, ceea ce denotă dificultăți persistente în implementarea proiectelor de dezvoltare, în special în ceea ce privește planificarea, contractarea și execuția lucrărilor de investiții, precizează Curtea de Conturi în raportul anual.

Totodată, instituţia afirmă că problemele în gestionarea investițiilor capitale compromit eficiența utilizării fondurilor publice.

74% din investiţiile capitale au fost pentru drumuri

Astfel, pentru anul 2024, în Legea bugetului de stat au fost aprobate alocații în sumă de 1,9 miliarde de lei pentru 64 de proiecte investiționale, ceea ce constituie 2,3% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Finanțarea s-a realizat în proporție de 82,7% din surse externe (1,57 miliarde de lei) şi doar 17,3% (330,3 milioane de lei) – din resurse generale.

Grosul investițiilor capitale au fost orientate către infrastructura rutieră: programul „Dezvoltarea drumurilor” însumează 74% din totalul cheltuielilor executate, urmat de programul „Servicii de suport în domeniul apărării naționale” – cu o pondere de 15,7%, programul „Aprovizionarea cu apă și canalizare” – 4,4% și programul „Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie și horticultură” – 1,9%.

Potrivit Curţii de Conturi, una dintre principalele deficiențe care au afectat gestionarea investițiilor în anul 2024 este planificarea defectuoasă a investițiilor capitale, care determină şi frecvente modificări bugetare, cu „o pronunțată vulnerabilitate la incertitudini și întârzieri”. Astfel, în urma rectificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul 2024, au fost excluse 25 de proiecte de investiții în valoare totală de 607,2 milioane de lei (31,9% din suma aprobată inițial).

Printre proiectele excluse se număra reconstrucția drumului M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina în valoare de 150 de milioane de lei, construcția drumului de ocolire a oraşului Cimișlia de 80 de milioane de lei, reconstrucția drumului R34 Hâncești – Leova – Cantemir – Cahul – Giurgiulești de 100 milioane lei, construcția spitalului regional din mun. Bălți – 51 de milioane de lei, elaborarea platformei electronice de identificare la distanță a beneficiarului (e-KYC) – 4,8 milioane de lei etc.

Principalele cauze au vizat întârzierile în ratificarea acordurilor de finanțare, nerealizarea precondițiilor pentru intrarea lor în vigoare, precum și deficiențe tehnice și administrative, cum ar fi lipsa documentației de proiect complete, tergiversarea procedurilor de achiziții publice sau lipsa ofertelor conforme, scrie în raport.

Sute de milioane de lei din asistenţa externă, alocaţi fără respectarea normelor legale

În același timp, au fost incluse alte 10 proiecte noi, în valoare totală de 260,8 milioane de lei, 97,2% din finanţare fiind din surse externe. Peste 94% din bani erau destinaţi construcţiei a două drumuri: drumul de ocolire a municipiului Comrat pe drumul M3 – 116 milioane lei şi drumul M3 Porumbrei-Cimișlia – 130 milioane lei.

Audiul atestă că doar 29 din cele 50 de proiecte au fost executate în proporție de 90-100%, în timp ce cinci proiecte nu au înregistrat cheltuieli. Printre instituțiile cu cel mai scăzut nivel de execuție se numără: Ministerul Sănătății – 24,4%, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării – 53,0%, și Ministerul Educației și Cercetării – 57,6%.

O altă problemă majoră constatată este includerea neconformă a proiectelor noi de investiții capitale în buget. 12 proiecte de investiții capitale au fost incluse în Legea bugetului de stat pentru anul 2024 fără avizul Comitetului interministerial pentru planificare strategică și fără validarea de către Grupul de lucru pentru investiții publice (GLIP). Dintre acestea, doar un proiect a fost executat parțial. Este vorba de crearea Sistemului informațional „Managementul în învățământul superior (HEMIS)” – 1,9 milioane de lei.

Celelalte 11 proiecte rămase au fost ulterior excluse din buget, confirmând carențele existente în respectarea procedurilor de finanțare a investițiilor capitale.

În plus, auditul a depistat că, în cadrul unor proiecte finanțate din surse externe, au fost realizate plăți directe în valoare totală de 939,1 milioane de lei în afara sistemului trezorerial. În special, este vorba de 866,7 milioane de lei aferente Proiectului BERD pentru sectorul drumurilor, gestionat de Administraţia Naţională a Drumurilor şi de 63,7 milioane de lei pentru Proiectul KfW privind infrastructura de apă.

Concluzia Curţii de Conturi este că aceste probleme „pot afecta eficiența utilizării resurselor financiare publice, conducând la neatingerea obiectivelor de dezvoltare planificate și diminuând transparența în gestionarea investițiilor finanțate din bugetul de stat”.