Curtea de Conturi respinge acuzațiile Primăriei Chișinău privind rapoartele de audit financiar ale municipiului
Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM) a respins afirmațiile lansate de Primăria Chișinău privind rapoartele de audit ale municipiului. Pe 30 octombrie, municipalitatea a scris că „rapoartele prezentate de către Curtea de Conturi seamănă a fi părtinitoare și acuzatoare”. CCRM a declarat că activitatea sa se desfășoară în strictă conformitate cu cadrul legal, standardele internaționale de audit și principiile independenței, obiectivității și imparțialității.
Vineri, 30 octombrie, Curtea de Conturi a examinat, în cadrul unei ședințe publice, Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale UAT municipiul Chișinău pentru anul 2025, și Raportul de audit al conformității asupra planificării, executării și monitorizării fondurilor publice în proiectele de infrastructură urbană ale Primăriei municipiului Chișinău (trotuare, drumuri, căi de acces și curți de bloc).
În aceeași zi, Primăria Chișinău a venit cu o reacție pe Facebook, precizând că rapoartele prezentate ar fi părtinitoare.
„Înainte de această ședință publică, de comun acord a fost organizată și o ședință internă, unde au fost aduse la cunoștință datele rapoartelor. Ceea ce s-a urmărit astăzi, a fost prezentarea informațiilor în termeni financiari și economici, astfel încât să pară că ar fi aduse prejudicii financiare, când, de fapt, este vorba despre erori tehnice în evidența contabilă, care sunt și vor fi corectate de către contabili, fapt recunoscut și de auditori.
Rapoartele prezentate astăzi de către Curtea de Conturi seamănă a fi părtinitoare și acuzatoare. Or, Curtea de Conturi nu trebuie să se transforme într-o instanță de judecată, dar într-un organ care vine cu recomandări pentru îmbunătățirea proceselor bugetare. Totodată, în cadrul raportării, s-a observat că auditorii s-au transformat și în experți pe drumuri și au venit cu observații despre cum trebuie să arate un traseu sau altul”, a scris Primăria Chișinău.
În contextul declarațiilor publicate de Primăria municipiului Chișinău, Curtea de Conturi a adus unele precizări.
„Constatările prezentate sunt rezultatul unor proceduri de audit fundamentate pe probe, documente justificative, analize și verificări efectuate în conformitate cu standardele profesionale aplicabile. Acestea nu reprezintă aprecieri subiective sau acuzații la adresa autorităților municipale, ci concluzii profesionale privind modul de administrare a resurselor financiare și a patrimoniului public.
Auditul financiar a relevat deficiențe semnificative în evidența și raportarea patrimoniului municipal, inclusiv a terenurilor și clădirilor, planificarea proiectelor culturale, darea în locațiune a patrimoniului municipal, cheltuielile de personal etc, aspecte care au afectat corectitudinea și fidelitatea rapoartelor financiare consolidate.
(…) În ceea ce privește auditul conformității, acesta a identificat abateri în fundamentarea, planificarea și repartizarea alocațiilor bugetare, desfășurarea achizițiilor publice, precum și în documentarea, executarea și monitorizarea lucrărilor de infrastructură urbană. Curtea de Conturi precizează că examinarea modului în care sunt planificate, contractate, executate, recepționate și monitorizate lucrările de infrastructură reprezintă o componentă legitimă a auditului conformității, în măsura în care aceste procese implică utilizarea fondurilor publice și respectarea unor cerințe legale și contractuale”, potrivit comunicatului Curții.
De asemenea, CCRM a precizat că auditorii publici nu substituie proiectanții, inginerii sau alți specialiști tehnici și nu stabilesc oportunitatea soluțiilor urbanistice. Rolul lor este de a verifica dacă deciziile și operațiunile finanțate din bani publici sunt fundamentate, documentate și realizate în conformitate cu cerințele aplicabile, inclusiv în ceea ce privește utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor publice.
„Existența unor opinii diferite asupra constatărilor de audit nu constituie însă un temei pentru contestarea imparțialității auditorilor în lipsa unor argumente și probe concrete. Curtea de Conturi respectă dreptul entităților auditate de a-și exprima poziția, dar consideră că dezbaterile publice trebuie să se bazeze pe fapte verificabile, pe respectarea competențelor instituționale și pe o prezentare corectă a concluziilor auditului”, a adăugat Curtea.
Pe 30 octombrie, IPN a scris că Curtea de Conturi a constatat abateri de peste 14 miliarde de lei în bilanțul contabil al municipiului Chișinău pentru anul 2025.
