CtEDO a emis o hotărâre de condamnare a Rusiei pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat, la 23 octombrie 2025, o hotărâre în 4 cauze privind cinci locuitori ai regiunii transnistrene. În toate cele patru cauze, CtEDO a constatat încălcări grave ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către Federația Rusă, printre care se numără detenții ilegale, maltratări, încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libera circulație și la libera exprimare. CtEDO a obligat Federația Rusă să achite reclamanților despăgubiri totale de peste 100 000 de euro, cu titlu de prejudicii morale și cheltuieli de judecată.

R. Moldova nu a fost găsită responsabilă de aceste violări, însă cauzele evidențiază vulnerabilitatea locuitorilor din stânga Nistrului și necesitatea unor acțiuni urgente pentru protejarea drepturilor omului în regiune, notează Asociația Promo-Lex, a cărei avocați au asistat reclamanții, într-un comunicat.

Hotărârea CtEDO din 23 octombrie 2025 confirmă încălcarea drepturilor a cinci persoane din stânga Nistrului, victime ale detențiilor și condamnărilor abuzive aplicate de administrația de facto transnistreană. Este vorba despre cauzele Ilcenco, Vardiașvili, Ahmetșin și Mustea.

Federația Rusă a fost declarată responsabilă pentru violarea mai multor articole ale Convenției:

• Articolul 3 – interzicerea torturii și tratamentelor inumane,
• Articolul 5 – dreptul la libertate și siguranță, Articolul 8 – dreptul la viață privată,
• Articolul 10 – libertatea de exprimare,
• Articolul 13 – dreptul la un recurs efectiv ș.a.), fiind obligată să ofere despăgubiri financiare reclamanților.

„Astfel, CtEDO a reafirmat jurisdicția și responsabilitatea Rusiei asupra situației din regiune (pentru evenimentele anterioare datei de 16 septembrie 2022”, explică Promo-Lex.

Urmează ca Federația Rusă să plătească despăgubiri și costuri de peste 100 000 de euro reclamanților, potrivit hotărârii CtEDO. Sumele acordate vizează prejudiciul moral suferit de reclamanți, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Cauza Serghei și Nicolae Ilcenco v. Republica Moldova și Federația Rusă

Serghei Ilcenco și fiul său, Nicolae Ilcenco, ambii jurnaliști din Tiraspol, au fost vizați de acțiunile administrației de facto transnistrene în 2015. La 18 martie 2015, domiciliul lor a fost percheziționat sub acuzația de „instigare la extremism” împotriva regimului local, iar Serghei Ilcenco a fost arestat în aceeași zi. Deținut inițial la izolatorul din Tiraspol, el a fost apoi transferat la Penitenciarul nr. 3 Tiraspol, unde a stat în detenție preventivă timp de patru luni, până la 17 iulie 2015. În tot acest interval, administrația separatistă i-a confiscat bunurile profesionale și chiar i-a îngrădit accesul la hârtie și pix, întrucât acesta continua să scrie articole din detenție. Nicolae Ilcenco, deși nearestat, a rămas fără o parte din bunurile personale și materiale jurnalistice, ridicate abuziv în urma percheziției domiciliare.

Curtea a calificat condițiile detenției lui Serghei Ilcenco drept inumane și degradante, cu acces inadecvat la asistență medicală. De asemenea, privarea sa de libertate de către un „tribunal” nelegitim al regimului transnistrean, timp de ~4 luni, a fost declarată ilegală. CtEDO a constatat și obstrucționarea dreptului de petiționare prin acțiunile autorităților de facto – confiscarea materialelor și supravegherea abuzivă a comunicării cu avocatul.

Alte violări constatate, atribuite Federației Ruse, includ: încălcarea dreptului la viață privată prin percheziția și sechestrarea bunurilor personale fără temei legal, încălcarea libertății de exprimare prin urmărirea penală a reclamanților pentru activitatea jurnalistică, și lipsa unui recurs intern efectiv pentru a-și apăra drepturile încălcate.

În temeiul Articolului 34, Federația Rusă a fost considerată în plus responsabilă pentru neîndeplinirea obligației de cooperare cu Curtea, în special pentru că acțiunile de intimidare asupra lui Serghei Ilcenco, cum ar fi privarea de pix și hârtie, au împiedicat exercitarea dreptului său de a se adresa CtEDO.

CtEDO a acordat lui Serghei Ilcenco 26 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, iar fiului său, Nicolae Ilcenco, 7 500 de euro pentru suferințele cauzate. Totodată, Curtea a dispus ca Federația Rusă să achite 3 600 de euro pentru cheltuieli de judecată, sumă globală pentru ambii reclamanți. Prin aceste despăgubiri, CtEDO a recunoscut impactul sever asupra vieții personale și profesionale a reclamanților, în urma tratamentului abuziv la care au fost supuși.

Cauza Serghei Vardiașvili v. Republica Moldova și Federația Rusă

Serghei Vardiașvili, originar din Georgia, cu dublă cetățenie – belarusă și moldovenească, locuia împreună cu mama sa în raionul Dubăsari, pe malul stâng al Nistrului. La 9 iunie 2015, el a fost arestat de structurile de forță transnistrene sub pretextul expirării permisului local de ședere pe teritoriul așa-numitei „rmn”. Fără vreun temei legal valid, a fost deținut timp de trei zile în izolatorul miliției din Dubăsari, în condiții precare. În seara de 11 iunie 2015, administrația de facto l-a expulzat forțat peste așa-zisa „graniță”, transportându-l la postul de control Dubăsari și alungându-l din regiune. Totodată, reclamantului i s-a interzis revenirea în regiune pentru o perioadă de șase luni, separându-l astfel de mama sa și de domiciliul său. Aceste acțiuni au avut un caracter arbitrar și discriminatoriu, având în vedere originea georgiană a reclamantului.

Curtea a stabilit că Serghei Vardiașvili a fost supus unui tratament inuman în detenția de trei zile și a fost privat ilegal de libertate de către o administrație de facto. Expulzarea sa forțată și restricția de a-și vizita familia și locuința constituie o violare a dreptului la respectarea vieții private și de familie, precum și a libertății de circulație. Important, CtEDO a constatat și discriminarea reclamantului pe criterii etnice, considerând că interdicția de circulație impusă lui Vardiașvili a avut ca motiv originea sa georgiană.

CtEDO a obligat Federația Rusă să-i achite lui Serghei Vardiașvili suma de 20 000 de euro pentru prejudiciul moral suferit, recunoscând trauma separării forțate de familie și tratamentul degradant îndurat. De asemenea, CtEDO i-a acordat 3 500 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli de judecată.

„Această compensație reflectă gravitatea încălcărilor și caracterul lor discriminatoriu, fiind prima cauză transnistreană în care Curtea constată discriminarea etnică în contextul restrângerii dreptului la libera circulație”, a stabilit Promo-Lex.

Cauza Raușan Ahmetșin v. Republica Moldova și Federația Rusă

Raușan Ahmetșin, în vârstă de 42 de ani la data faptelor, a fost arestat pe 13 martie 2015 direct în sala de judecată a așa-zisei „instanțe de fond” din Tiraspol. Pretinsa instanță transnistreană l-a condamnat pentru „delapidare”, dispunând încarcerarea sa imediată.

După verdict, Ahmetșin a fost deținut mai întâi la izolatorul poliției din Tiraspol, apoi transferat la Penitenciarul nr. 3 Tiraspol. Ulterior, pretinsa „Curte Supremă a RMN” i-a redus pedeapsa la trei ani și jumătate de închisoare, menținând însă condamnarea. La 18 mai 2015, Raușan Ahmetșin a fost transferat în închisoarea din Hlinaia. Situația sa a luat o turnură paradoxală: pe 1 decembrie 2015, Curtea Supremă a R. Moldova a decis anularea hotărârilor instanțelor nerecunoscute din stânga Nistrului referitoare la Ahmetșin, declarându-le nule și neavenite. Cu toate acestea, nu există informații clare despre eliberarea imediată a reclamantului după această decizie – o incertitudine cauzată de refuzul administrației separatiste de a coopera și comunica situația.

CtEDO a constatat că Raușan Ahmetșin a îndurat condiții de detenție inumane, inclusiv lipsa îngrijirilor medicale adecvate. De asemenea, privarea sa de libertate timp de trei ani și jumătate, prin decizia unui tribunal nelegitim, a fost calificată drept detenție ilegală. În lipsa oricărei căi de atac efective la nivel local împotriva arestului și a condițiilor de detenție, Curtea a constatat și o încălcare a dreptului la un recurs efectiv.

Curtea a subliniat totuși, în contextul acestei cauze, importanța continuării examinării plângerii reclamantului chiar și după ce acesta a devenit greu de contactat, sugerând că teama de represalii din partea regimului transnistrean i-ar fi putut afecta comunicarea cu avocatul. Prin urmare, CtEDO a refuzat să radieze cauza de pe rol, subliniind că respectarea drepturilor omului impune soluționarea cazului în fond, în pofida dificultăților de contact.

CtEDO a acordat reclamantului Raușan Ahmetșin 20 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, recunoscând suferința considerabilă cauzată de detenția abuzivă și de condițiile de detenție degradante. De asemenea, Federația Rusă a fost obligată să achite 3 500 de euro cu titlu de costuri de asistență juridică. Curtea a dispus ca aceste sume să fie plătite în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii; în caz contrar, după expirarea acestui termen, vor fi aplicate dobânzi penalizatoare până la achitarea integrală.

Cauza Petru Mustea v. Republica Moldova și Federația Rusă

Petru Mustea, cetățean al R. Moldova din satul Ofatinți, raionul Rîbnița, a fost reținut la 23 martie 2017 de forțele de ordine transnistrene sub acuzația de furt. La acea dată, așa-numita „Judecătorie orășenească Tiraspol” a dispus plasarea lui în arest preventiv pe o perioadă nedeterminată, contrar oricăror standarde legale. Ulterior, pe 18 mai 2017, detenția sa a fost prelungită arbitrar cu încă trei luni. Petru Mustea a fost deținut inițialîn izolatorul din Tiraspol, apoi transferat la Penitenciarul nr. 3 Tiraspol. P 2 iunie 2017: „Curtea Supremă” a regimului de la Tiraspol a concluzionat că nu era necesară menținerea lui în arest preventiv, dispunând eliberarea lui Mustea. În total, reclamantul a petrecut aproape două luni și jumătate în detenție, perioadă în care s-a confruntat cu condiții precare și stresul psihologic al unei acuzații injuste.

CtEDO a constatat condiții inumane de detenție și lipsa îngrijirilor medicale pe durata detenției lui Petru Mustea. Privarea sa de libertate pentru aproape trei luni, prin ordinul unui organ nelegitim, a fost declarată ilegală. De asemenea, Curtea a remarcat că arestarea preventivă a fost nejustificat de lungă și lipsită de motive temeinice. Ca și în celelalte cauze, nu a existat un remediu eficient intern pentru reclamant, el neputând contesta în mod real tratamentul și detenția în fața vreunei autorități competente.

CtEDO a atribuit toate aceste încălcări Federației Ruse, subliniind încă o dată responsabilitatea Rusiei pentru acțiunile administrației de facto din regiune.

În urma hotărârii, Petru Mustea urmează să primească 15 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, pentru suferințele cauzate de detenția ilegală și condițiile de detenție degradante. De asemenea, CtEDO a stabilit plata sumei de 3 500 de euro pentru acoperirea costurilor și cheltuielilor de judecată.

Apel către Guvernul Republicii Moldova

Deși Guvernul Republicii Moldova nu a fost condamnat de CtEDO în aceste cauze, Asociația Promo-Lex a adresat un apelautorităților de la Chișinău să întreprindă acțiuni concrete pentru a preveni și remedia astfel de situații în viitor.

„Este imperativ ca Guvernul să:

• Acorde prioritate drepturilor omului în regiunea transnistreană – să trateze protecția cetățenilor din stânga Nistrului ca pe o prioritate națională, integrând constant problematica drepturilor omului în discuțiile și negocierile privind regiunea.
• Dezvolte mecanisme eficiente de sprijin și protecție pentru victime – să creeze proceduri prin care persoanele care au suferit abuzuri în regiunea transnistreană să poată raporta cazurile în siguranță, să beneficieze de protecție împotriva represaliilor și să primească ajutor imediat.
• Asigure servicii cuprinzătoare de reabilitare – să pună la dispoziția victimelor și familiilor acestora servicii de reabilitare medicală, psihologică, juridică și socială, oferind consiliere și asistență legală pentru refacerea vieților afectate.
• Exercite presiuni pentru eliberarea necondiționată a deținuților politici – să utilizeze toate pârghiile diplomatice și juridice disponibile, pe plan național și internațional, pentru a obține eliberarea imediată a persoanelor reținute pe nedrept în stânga Nistrului. Fiecare deținut politic reprezintă un destin frânt care trebuie reparat, iar Chișinăul are datoria să nu-i abandoneze”, a conchis Promo-Lex.