CSJ a redus perioada de limitare a activității partidelor „Inima Moldovei” și „Moldova Mare”. Cum și-a motivat instanța decizia
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a redus sancțiunile aplicate Partidului Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, și Partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună. Cele două formațiuni, a căror activitate a fost limitată inițial pentru câte 12 luni, au primit sancțiuni mai scurte: trei luni și 20 de zile pentru partidul Irinei Vlah și patru luni în cazul partidului condus de Furtună. Deciziile au fost pronunțate pe 30 octombrie 2026 și sunt irevocabile.
Judecătorii au stabilit că perioadele în care partidele au avut deja activitatea restricționată în timpul proceselor trebuie luate în considerare la calcularea sancțiunilor finale. Potrivit CSJ, măsurile temporare aplicate în timpul examinării dosarelor și sancțiunile stabilite prin hotărârile judecătorești au natură juridică diferită, însă produc efecte asemănătoare asupra activității formațiunilor.
În ambele cazuri, CSJ a menținut concluziile Curții de Apel (CA) Centru privind necesitatea limitării activității partidelor, intervenind doar asupra duratei restricțiilor.
„Inima Moldovei”: sancțiunea redusă la trei luni și 20 de zile
În cazul Partidului Republican „Inima Moldovei”, CSJ a admis recursurile depuse de formațiune și de Ministerul Justiției împotriva hotărârii CA Centru din 4 august 2026.
Partidul avea deja activitatea restricționată din 25 septembrie 2025, în baza unei măsuri temporare aplicate până la soluționarea dosarului. Până la pronunțarea hotărârii Curții de Apel, această măsură a fost în vigoare timp de 10 luni și 10 zile.
În motivarea deciziei, judecătorii CSJ au explicat că, „la stabilirea duratei acesteia, Completul de judecată ține seama de perioada în care activitatea partidului a fost deja restrânsă în temeiul măsurii asigurătorii, astfel încât durata cumulată a restrângerii să nu depășească limita maximă prevăzută de lege și să asigure un just echilibru între necesitatea protejării ordinii democratice și respectarea libertății de asociere politică.”
Astfel, instanța supremă a stabilit că activitatea partidului va fi limitată pentru trei luni și 20 de zile, calculate începând cu 4 august 2026.
Totodată, CSJ a menținut constatările CA privind încălcările care au justificat sancționarea formațiunii. În dosar au fost examinate informații despre finanțarea ilegală a activităților politice, utilizarea fondurilor nedeclarate și acțiuni organizate de influențare a alegătorilor. Judecătorii au analizat inclusiv modul în care erau coordonați activiștii, repartizate sarcinile și folosite resursele financiare în scopuri electorale.
„Moldova Mare”: patru luni de restricții în loc de 12
O hotărâre asemănătoare a fost pronunțată în cazul Partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună. La 22 iulie 2026, CA Centru a dispus limitarea activității formațiunii pentru 12 luni. Pe 30 octombrie 2026, CSJ a admis recursul și a redus sancțiunea la patru luni, calculate din 22 iulie 2026.
Judecătorii au constatat că partidul avea deja activitatea limitată din 2 octombrie 2025, în baza unei măsuri temporare. Până la hotărârea CA, restricțiile au fost aplicate timp de nouă luni și 20 de zile.
„Curtea Supremă de Justiție subliniază că un astfel de raționament nu presupune confundarea celor două instituții și nici transformarea măsurii asiguratorii într-o sancțiune, menținând distincția dintre acestea sub aspectul naturii și scopului juridic, dar ține cont de efectele reale și cumulative ale celor două măsuri asupra partidului politic”, se arată în decizia CSJ.
Judecătorii au considerat că durata sancțiunii trebuie stabilită astfel încât să nu fie afectată în mod disproporționat libertatea de asociere politică. În același timp, CSJ a menținut concluziile CA privind necesitatea sancționării partidului.
Opinii separate la CSJ: o judecătoare a criticat evaluarea probelor în ambele dosare
Judecătoarea Elena Croitor a formulat opinii separate în ambele dosare, criticând modul în care instanțele au evaluat probele și au justificat necesitatea limitării activității partidelor.
În cazul „Inima Moldovei”, aceasta a atras atenția că 12 persoane vizate într-un dosar penal au fost scoase de sub urmărire penală.
„Totodată, instanța nu a explicat cum se menține proba privind finanțarea ilegală a partidului, dacă unul din actele pe care și-a întemeiat concluziile a fost substanțial modificat (…) Din perspectiva celorlalte elemente ale art. 21 alin. (3¹) din Lege, instanța a reținut existența unei amenințări la adresa securității naționale și a ordinii publice, însă nu a explicat suficient, printr-un raționament individualizat, în ce mod fiecare dintre faptele constate generează o asemenea amenințare și care este legătura de cauzalitate dintre conduita imputată partidului și valorile protejate de lege”, se arată în opinia separată.
O altă opinie separată, în același dosar, a fost formulată de judecătorul Gheorghe Stratulat, care a considerat că probele prezentate justifică sancționarea formațiunii, însă a avut o interpretare diferită privind calcularea duratei maxime a restricțiilor. Potrivit judecătorului, perioada în care partidul a avut deja activitatea limitată temporar trebuie scăzută din termenul maxim de 12 luni prevăzut de lege.
Finanțare ilegală și legături cu gruparea „Șor”
Dosarul „Moldova Mare” a fost inițiat la solicitarea Ministerului Justiției, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) și organele de drept au transmis informații despre presupuse încălcări ale legislației electorale.
Autoritățile au invocat suspiciuni privind finanțarea partidului din Federația Rusă, prin intermediul băncii Promsvyazbank, precum și posibile legături cu structurile asociate lui Ilan Șor. Potrivit materialelor prezentate în instanță, în perioada martie–septembrie 2025, aproximativ 200 de persoane ar fi fost implicate în promovarea online a partidului și a Victoriei Furtună. Acestea ar fi primit lunar între 600 și 3000 de lei, prin transferuri efectuate din Rusia.
Partidul Republican „Inima Moldovei”, care făcea parte la alegerile parlamentare din 2025 din Blocul Electoral Patriotic, alături de Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul „Viitorul Moldovei”, a fost dupusă unui control complex al finanțării partidului. Pe 19 septembrie, Ministerul Justiției a cerut instanței limitarea activității formațiunii pentru 12 luni, iar pe 25 septembrie CA a dispus aplicarea unei măsuri temporare de restricționare a activității.
Ulterior, candidații partidului au fost eliminați din lista electorală a Blocului Patriotic. Irina Vlah și reprezentanții formațiunii au criticat măsurile autorităților, calificându-le drept abuzuri politice.
În cazul „Moldova Mare”, CEC a anulat, pe 26 septembrie 2025, înregistrarea partidului în cursa electorală și lista candidaților săi.
Pe 30 septembrie, Ministerul Justiției a solicitat limitarea activității formațiunii pentru un an. La 2 octombrie, CA a dispus restricționarea temporară a activității partidului, până la examinarea dosarului.