Conferința de Securitate de la Munchen 2026: „Nu-mi amintesc să fi existat vreodată o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane de o asemenea amploare”

Conferința de Securitate de la Munchen, cea mai importantă reuniune anuală internațională pe probleme de securitate, începe vineri la Hotel Bayerischer Hof din Munchen. Timp de trei zile, zeci de lideri politici și experți abordează cele mai importante teme actuale de securitate de pe mapamond.

Peste 50 de șefi de stat și de guvern au confirmat participarea la cea de-a 62-a ediție a conferinței de la Munchen, desfășurată sub coordonarea președintelui conferinței, ambasadorul Wolfgang Ischinger. Cei mai mulți dintre lideri provin din Europa, iar cea mai mare delegație aparține țării gazdă, Germania, fiind condusă de cancelarul Friedrich Merz, realtează Reuters.

Este așteptat, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și ministrul chinez de externe Wang Yi.

Christine Lagarde ar urma să fie primul președinte al Băncii Centrale Europene care va susține un discurs la acest forum, pe fondul accentului pus pe reziliența economiei europene.

Rusia nu trimite o delegație, iar invitațiile pentru oficiali iranieni au fost retrase după represiunea protestelor de luna trecută. În schimb, fiul ultimului șah al Iranului este așteptat să țină un discurs, iar în oraș ar urma să aibă loc un miting al opoziției iraniene.

Anul trecut, vicepreședintele JD Vance i-a șocat și înfuriat pe europeni afirmând că libertatea de exprimare „regresează” pe continent și părând să îmbrățișeze opiniile partidelor de extremă dreapta, precum AfD, în Germania, în special în ceea ce privește imigrația.

Anul acesta, JD Vance, care tocmai a încheiat un turneu în Armenia și Azerbaidjan, nu va fi prezent.

În schimb vine secretarul de stat Marco Rubio, care a plecat joi seara din SUA pentru a conduce delegația americană în fața elitei din domeniul securității și apărării reunite în capitala Bavariei.

Filozofia americană rămâne însă aceeași, iar americanii intenționează să-și promoveze interesele, chiar dacă asta înseamnă să-și supere și mai mult aliații europeni, traumatizați de criza privind Groenlanda, notează France Presse.

Europenii „vor sinceritate”, a declarat Marco Rubio înainte de a pleca din Washington.

„Politica bilei de demolări este la ordinea zilei”

„Nu-mi amintesc să fi existat vreodată o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane de o asemenea amploare”, a declarat Wolfgang Ischinger, fostul diplomat german care conduce forumul, în cadrul unei reuniuni la începutul acestei săptămâni, potrivit Reuters.

Relațiile transatlantice au fost mult timp în centrul Conferinței de securitate de la München, care a început ca o reuniune de pe timpul Războiului Rece pentru dezbateri occidentale pe tema apărării.

Însă presupunerea necontestată până acum a cooperării transatlantice care stătea la baza acesteia a fost răsturnată de ceea ce Ischinger a spus că este o „politica a bilei de demolări”, în care „distrugerea radicală – mai degrabă decât reformele prudente și corecturile politice – este la ordinea zilei”.

O conferință în plină criză de încredere pe relația SUA-Europa

De la revenirea sa la putere, Donald Trump, care consideră că Uniunea Europeană a fost construită pentru a „enerva” Statele Unite, are Europa în vizor.

Dovadă în acest sens este noua sa Strategie de securitate națională, în care președintele american s-a lansat într-un atac fără precedent împotriva europenilor, pe care îi consideră amenințați de o „dispariție civilizațională”.

Vineri și sâmbătă, la Munchen, șeful diplomației americane, care urmează să țină un discurs la conferință, este așteptat să continue să îi preseze pe europeni să împartă povara, în special în materie de apărare.

Dar vizita sa are loc în plină criză de încredere între americani și europeni, după episodul din Groenlanda, care a zguduit relațiile transatlantice și pe care europenii speră să îl lase în urmă.

Faptul că o țară aliată în NATO amenință să cucerească teritoriul unei alte țări aliate, în acest caz Danemarca, era până atunci considerat de neconceput și i-a determinat pe europeni să răspundă cu o fermitate fără precedent.

„Lucrăm” la dosarul Groenlanda, a declarat Marco Rubio la plecarea din Washington. „Suntem încrezători”, a adăugat el.

Imprevizibilul Donald Trump a dat înapoi la forumul de la Davos, în Elveția, iar NATO se va consolida în Arctica, dar criza a provocat daune durabile, recunosc mai mulți diplomați europeni sub acoperirea anonimatului.

Pentru Philip Gordon, de la Brookings Institution, Donald Trump „nu consideră Europa unificată ca un partener al Statelor Unite, ci ca o amenințare pentru Statele Unite”.

Rusia și războiul din Ucraina, subiecte principale la Munchen

Dincolo de Groenlanda, durabilitatea legăturii transatlantice, umbrela de securitate americană, războiul din Ucraina, dar și relațiile cu Rusia ar trebui să domine dezbaterile. Președintele francez, Emmanuel Macron, care merge și el la Munchen, a declarat, de exemplu, că dorește reluarea dialogului cu Vladimir Putin.

Deocamdată, acest dialog este unilateral între Washington și Moscova.

De asemenea, Marco Rubio a declarat că intenționează să se întâlnească cu Volodimir Zelenski la Munchen.

Declarația prim-ministrului canadian, Mark Carney, la Davos, care a estimat că ordinea mondială este „fracturată”, ar trebui să fie, de asemenea, în mintea tuturor, chiar dacă acesta și-a anulat călătoria din cauza masacrului de marți din Canada.

Conferința are loc cu câteva zile înainte de reuniunea inaugurală a „Consiliului de pace” al lui Donald Trump, prevăzută pentru 19 februarie la Washington, organismul creat de președintele american care nu se vrea un concurent al ONU, dar asta pare să fie.

Chiar și fără JD Vance, subiectul extrem de sensibil al libertății de exprimare în Europa va fi abordat, având în vedere prezența la Munchen a subsecretarului de stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers.

Washingtonul conduce o ofensivă de amploare împotriva reglementării tehnologiei în Europa și a luptei împotriva dezinformării, pe care o consideră un obstacol în calea libertății de exprimare.

După Munchen, Marco Rubio se va deplasa duminică în Slovacia, apoi luni la Budapesta, pentru a-i transmite sprijinul lui Donald Trump premierului naționalist maghiar, Viktor Orban.

Alegerea Bratislava și Budapesta nu este, desigur, întâmplătoare, întrucât cele două țări sunt aliate apropiate ale lui Trump, pe care acesta le prezintă ca model pentru europeni.