Ce va fi după alegeri? „Avem două sau trei scenarii de bază.”
La alegerile parlamentare din 28 septembrie participă în total 23 de concurenți electorali, însă potrivit sondajelor, doar 4 formațiuni au șanse reale de a accede în următorul parlament: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare în ultimii patru ani, Blocul „Patriotic”, condus de Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, și Blocul „Alternativa”, coordonat de Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Marc Tkaciuk și Ion Chicu. Unii dintre liderii acestor formațiuni promovează mesaje cu orientare pro-rusă sau sunt asociați cu un trecut de conexiuni directe ori indirecte cu Federația Rusă.
Ce scenarii post-electorale putem avea? Cine cu cine va face coaliție?
Ion Tăbârță, analist politic: „Dacă să excludem scenariul în care partidul de guvernământ nu va obține majoritate, atunci avem două sau trei scenarii de bază. Un prim scenariu ar fi că Blocul „Patriotic”, împreună cu forțele Blocului „Alternativa”, vor forma o guvernare sub lozincile echilibristice geopolitice, dar care, de fapt, va fi o guvernare ce va activa în interesele Federației Ruse sau va încerca să redirecționeze R. Moldova dinspre vest spre est. Al doilea scenariu ar fi ca PAS-ul să formeze guvernarea cu una din forțele politice de centru, fie că va fi vorba de blocul „Alternativa” sau de Partidul Nostru, dacă vor accede în parlament. Dacă face coaliție cu „Alternativa”, la care există toate suspiciunile că e controlată de Federația Rusă, ar însemna că oferim Rusiei drept de veto asupra deciziilor politice luate de către guvernarea de la Chișinău. Dacă va fi Partidul Nostru, aici nu știm de un control, cel puțin deocamdată, a Federației Ruse asupra acestui partid, dar sunt alte jocuri și interese de care la moment poate nu cunoaștem. Ce este cert e că având o coaliție între PAS și unul din aceste partide, viteza aderării la UE va avea de suferit, iar scenariul în care vom fi parte a UE până în 2028–2030 nu va mai fi unul realist. Al treilea scenariu este că dacă va fi o instabilitate instituțională creată de problema formării unui guvern sau conflicte între președinție și parlament, atunci vom intra în alegeri anticipate.”
Duminică, 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova votează pentru alegerea celor 101 deputați ai Parlamentului (legislatura a XII-a), unicul organ legislativ și reprezentantul suprem al poporului.
Ținând cont de războiul din Ucraina și de situația geopolitică din regiune, alegerile parlamentare din 28 septembrie vor defini, mai mult ca oricând, vectorul extern al țării pentru următorii patru ani. Cetățenii Republicii Moldova urmează să decidă dacă țara va continua apropierea de Uniunea Europeană sau dacă își doresc relații mai strânse cu Federația Rusă.
Pentru ca alegerile să fie valabile, prezența la vot trebuie să depășească o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Pentru a accede în Parlament, pragurile electorale sunt următoarele: minimum 5 % pentru partide, 7 % pentru blocuri electorale și 2 % pentru candidați independenți.
