Când va fi sărbătorit Paștele în 2026. Peste câți ani ortodocșii și catolicii vor sărbători Învierea Domnului în aceeași zi
În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, iar în 2027 – pe 2 mai. În medie, Paștele catolic este în aceeași zi cu cel ortodox o dată la 3-4 ani, iar anul 2028 este următorul în care se va întâmpla așa. Paștele ortodox nu poate fi niciodată în martie, în timp ce la catolici nu poate fi vreodată Paște în luna mai, scrie HotNews.
La anul, Paștele ortodox va fi pe 12 aprilie, mai devreme decât în acest an, iar peste doi ani va fi la început de mai.
Când va fi Paștele ortodox între 2026 și 2030
- 2026: 12 aprilie
- 2027: 2 mai
- 2028: 16 aprilie
- 2029: 8 aprilie
- 2030: 28 aprilie
Când va fi Paștele catolic între 2026 și 2030
- 2026: 5 aprilie
- 2027: 28 martie
- 2028: 16 aprilie
- 2029: 1 aprilie
- 2030: 21 aprilie
Aici puteți vedea o listă cu data Paștelui ortodox în acest secol.
Paștele ortodox și cel catolic au mai fost în aceeași zi în 2017. Cea mai mare diferență va fi în 2027, de cinci săptămâni.
Paștele ortodox poate cădea cel mai repede pe 4 aprilie și cel mai târziu pe 8 mai. În ultimii 20 de ani, Paștele a picat de 16 ori în aprilie și de patru ori în luna mai. Anul trecut a fost unul deosebit fiindcă Paștele a picat târziu, pe 5 mai.
De ce diferă datele Paștelui Ortodox și Catolic?
Data Paștelui este calculată după o regulă stabilită la primul conciliu de la Niceea (anul 325 d.Hr.). Potrivit acestei reguli, Paștele este sărbătorit în prima duminică după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Din cauza diferențelor dintre calendarele utilizate (iulian vs. gregorian) și a modului de calculare a lunii pline, data Paștelui ortodox poate diferi de cea a Paștelui catolic cu una sau mai multe săptămâni.
Când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) cade duminica, Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici înaintea acestuia.
Potrivit părintelui Ene Braniște, data Paştilor creştine depinde de două fenomene astronomice ce se leagă de mișcarea Soarelui și a Lunii în jurului Pământului. Este vorba despre o sărbătoare cu dată fix (echinocțiul de primăvară, stabilit pentru data de 21 martie) și una cu dată variabilă (Luna plină după echinocțiul de primăvară, ce este numită și Lună plină pascală).
Aceasta din urmă face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocţiu, iar în alţii, mai târziu. Astfel, când luna plină coincide cu echinocţiul (21 martie) şi e o zi de sâmbătă, Paştile poate fi serbat chiar a doua zi, duminică, 22 martie. Aceasta este data cea mai timpurie a Paştilor. Dacă luna plină a avut loc înainte de echinocţiu (20 martie), atunci ea nu e pascală, ci trebuie să o aşteptăm pe cea de după echinocţiu, care va apărea abia peste 29 de zile, adică la 19 aprilie. Dacă aceasta cade într-o luni, Paştile nu poate fi serbat decât în duminica următoare, adică la 25 aprilie. Astfel, aceasta e data cea mai târzie a Paştilor, informează cei de la doxologia.ro.
Acest mod în care se calculează data Paștelui a fost folosit până în anul 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian. Acesta a observat întârzierile date de calendarul Iulian (anul astronomic e cu 11 minute mai lung decât anul Iulian, lucru ce duce la formarea unei zile, o dată la 128 de ani). Ca să îndrepte această eroare, Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul Gregorian, ce a fost adoptat de toate țările oocidentale.
