Arestarea fostului adjunct SIS Alexandru Balan în România: narațiuni conspiraționiste, explicații și fapte
Reținerea în România a fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova Alexandru Balan a declanșat o serie de dezinformări pe canalele de Telegram în limba rusă, care sugerează implicarea României și a guvernării în presupuse răfuieli politice și strategii electorale.
Expertul Nicolae Țîbrigan explică mecanismele acestor mesaje și impactul lor asupra opiniei publice. „Aceste postări utilizează un mecanism clasic: iau un fapt real – arestarea lui Alexandru Balan – și îl învăluie într-un strat de speculații care sugerează existența unor interese ascunse. Obiectivul este dublu: să creeze confuzie și să erodeze încrederea în instituții, dar și să reactiveze false clivaje geopolitice, insinuând că România ar influența deciziile de la Chișinău”, explică acesta.
Contextul arestării lui Alexandru Balan
Luni, 8 septembrie, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, împreună cu procurorii DIICOT, l-au reținut pe Alexandru Balan, fost director adjunct al SIS, cercetat pentru trădare prin transmiterea informațiilor care constituie secret de stat. Conform probatoriului, între 2024 și 2025, Balan ar fi divulgat informații clasificate către ofițeri KGB din Belarus, punând în pericol securitatea națională a României. Operațiunea a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, sub egida Eurojust.
Narațiunile conspiraționiste apărute pe Telegram
În perioada 8–9 septembrie, pe câteva canale de Telegram în limba rusă au circulat mesaje care interpretează arestarea lui Balan drept o acțiune cu miză electorală. Una dintre postări susținea că reținerea, care a coincis cu ziua profesională a SIS-ului moldovenesc, „ar fi un cadou din partea colegilor români pentru actualul șef al SIS, Alexandru Musteață, pe care Balan l-a criticat, și o răzbunare din partea PAS, precum și o acțiune electorală pentru a muta atenția publicului de la probleme economice la amenințări hibride”. Comentariile evocau, de asemenea, implicarea României și lipsa de reacție din partea Belarusului, sugerând existența unor interese ascunse și a unor jocuri politice la nivel înalt.
Cum funcționează dezinformarea
„Aceste postări utilizează un mecanism clasic: iau un fapt real – arestarea lui Alexandru Balan – și îl învăluie într-un strat de speculații care sugerează existența unor interese ascunse. Obiectivul este dublu: să creeze confuzie și să erodeze încrederea în instituții, dar și să reactiveze false clivaje geopolitice, insinuând că România ar influența deciziile de la Chișinău”, explică Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, doctor în sociologie și cercetător la Institutul de Relații Internaționale al Academiei Române.
Țîbrigan subliniază că astfel de narațiuni apar aproape invariabil în preajma campaniilor electorale, vizând atenția publicului mai receptiv la mesaje alarmiste sau conspiraționiste. „Invocarea României are un rol bine calculat. Se mizează pe sensibilitatea societății moldovenești față de «amestecul românesc». Prin introducerea Bucureștiului în aceste scenarii, mesajele nu doar că alimentează vechile fobii identitare, dar și cultivă ideea că Moldova și-ar pierde suveranitatea în favoarea unui, chipurile, «frate mai mare». Efectul este de a slăbi sprijinul pentru integrarea europeană și pentru parteneriatul strategic cu România, lăsând loc unor alternative «neutre» sau pro-ruse”, punctează expertul.
Operațiunea europeană și securitatea regională
Autoritățile din Cehia, Ungaria și România au destructurat o rețea de spionaj belarusă, în care Balan a fost implicat. Potrivit serviciilor speciale europene, Belarus a profitat de libertatea de circulație în UE pentru a-și extinde rețeaua de informații. Acțiunea a implicat expulzarea unui diplomat belarus din Cehia și audieri ale fostului adjunct SIS din R. Moldova în România, sub coordonarea Eurojust. Reprezentanții BIS (Serviciul de Informații ceh) și DIICOT au subliniat necesitatea colaborării europene pentru prevenirea activităților ostile ale serviciilor de informații ruse și belaruse.
Conferință pro-europeană de la Timișoara
Balan urma să participe, pe 9 septembrie, la o conferință despre parcursul pro-european al R. Moldova, organizată de Universitatea de Vest din Timișoara. Rectorul și decanul UVT au explicat pentru jurnaliștii de la Libertatea.ro că invitația a fost făcută pe baza notorietății publice și a discursului pro-european al lui Balan, fără a cunoaște despre ancheta în desfășurare.
În trecut, Alexandru Balan a fost implicat în mai multe audieri ale SIS legate de evenimentele din aprilie 2009 și a fost decorat de președintele Nicolae Timofti.
Alexandru Balan a devenit director adjunct al SIS după ce pe 17 martie 2016, la propunerea directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) Mihai Balan, iar fostul președinte Nicolae Timofti a semnat un decret privind numirea lui în funcție. În acea perioadă, guvernarea era coordonată de oligarhul Vladimir Plahotniuc. În toamna lui 2018, el a fost implicat în expulzarea profesorilor turci din R. Moldova. A fost scos de sub urmărire penală, iar singura persoană recunoscută vinovată în acest caz a rămas Vasile Botnari, fost director al SIS.
Balan este un utilizator activ al rețelelor sociale, unde postează aproape zilnic. În ultimele sale postări, acesta redistribuia noutăți și videoclipuri despre cele mai actuale evenimente din spațiul public, deseori adresându-se SIS-ului, cerând unele explicații, solicitând „reforma SIS”, întrucât aceasta „nu este doar necesară, ci esențială pentru viitorul unui serviciu de informații modern”, și criticându-l pe actualul șef al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
