11 legislaturi și toate cabinetele de miniștri au promovat vectorul european al R. Moldova
Toți șefii de stat pe care i-a avut R. Moldova, indiferent de culorile politice pe care le-au avut, dar și toate guvernele, indiferent de formațiunile care le votaseră, au susținut calea integrării europene a R. Moldova. „Cetățenii trebuie să înțeleagă că politicienii pendulează uneori pentru a cuprinde întreg spectrul electoral. 11 legislaturi au promovat vectorul de integrare europeană, de rând cu toți prim-miniștrii care s-au perindat la guvernare”, constată analistul politic Igor Boțan în cadrul campaniei de informare „Culisele Integrării Europene”, desfășurată de Asociația ADEPT, făcând o radiografie a procesului de integrare europeană a R. Moldova.
Potrivit lui Igor Boțan, ideea integrării europene a devenit vizibilă și firească odată cu semnarea Declarației de Independență, iar ulterior, „toate majoritățile parlamentare din ultimii 33 de ani au fost ori s-au transformat în majorități pro-europene. Toți șefii de stat au promovat integrarea în UE, chiar dacă unii dintre ei și-au schimbat ulterior poziția. După Andrei Sangheli, toți premierii R. Moldova au susținut vectorul pro-european.”
De ce politicienii oscilează în politici și viziuni?
În contextul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, este firească întrebarea: de ce anumiți politicieni, după ce au fost promotori ai integrării europene, și-au schimbat viziunile politice? Igor Boțan califică acest fenomen ca fiind unul pur politic, care trebuie înțeles. „Mă refer aici la structura electoratului R. Moldova, vizibilă chiar și în sondajele de opinie. Putem spune că ⅔ din electorat susțin vectorul integrării europene, iar cealaltă ⅓ susțin integrarea eurasiatică. Deci, unii politicieni, fiind la guvernare, susțin integrarea europeană, iar după ce ajung în opoziție, se îngrijesc de ratingul politic și recurg la această transformare pentru a atrage electoratul cu opțiuni eurasiatice. Sunt circa 30% cu astfel de viziuni și ei trebuie reprezentați, motiv din care politicienii recurg la această transformare.”
Boțan subliniază că, deși unii politicieni au fost oscilanți, direcția pro-europeană a fost o constantă în politicile guvernamentale. De exemplu, PCRM, după promisiunea de a adera la Uniunea Rusiei și Belarusului în 2001, s-a reorientat spre UE din cauza lipsei de cooperare din partea Rusiei pe teme precum securitatea energetică și reintegrarea teritorială.
După ce au pierdut alegerile în 2009 însă, Vladimir Voronin, Zinaida Greceanîi și Igor Dodon au rămas membri ai Comisiei Naționale de Integrare Europeană și abia în 2016, pentru a reprezenta segmentul de electorat pro-rus, care ar constitui, după Boțan, o treime din populație, PCRM și-a schimbat documentele statutare, înlocuind vectorul de integrare europeană cu sintagma „relații echilibrate cu Estul și cu Vestul”.
Retrospectiva „evoluțiilor” pro-europene
Vladimir Voronin, bunăoară, nu a ezitat să afirme că susține „dezvoltarea internă a Moldovei ca stat suveran și independent în sensul deplin al cuvântului”, precizând că dacă o astfel de integrare europeană va avea loc, bineînțeles că ar trebui să o salutăm cu toții. În același context, Voronin a precizat că dacă R. Moldova va adera la UE, cel mai important beneficiu va fi libertatea de circulație a cetățenilor săi.
În alte circumstanțe însă, Comitetului Central al PCRM, organ politic coordonat direct de șeful partidului, a decis că o să voteze „împotriva” referendumului pentru integrarea europeană. În urma deciziei respective, Voronin a anunțat că partidul îndeamnă cetățenii să voteze „împotrivă”, argumentând că „nici o țară din lume, inclusiv membre ale UE” nu are inclusă în Constituția țării „integrarea europeană”. Mai mult, în hotărâre se menționează că organizațiile teritoriale de partid vor trebui să lanseze „lucrări explicative în masă în rândul cetățenilor pentru a preveni modificările Constituției”.
Pe timpuri, Zinaida Greceanîi se pronunța și ea pentru organizarea unui referendum, „pentru a întreba poporul: Unde trebuie să meargă ţara? În Uniunea Vamală sau în UE, să indice beneficiile fiecărui curs în parte”.
Și liderul PSRM este confuz în declarații. Igor Dodon a cerut cetățenilor să boicoteze referendumul pentru aderarea la UE, deși chiar el, acum un an, a cerut organizarea unui astfel de plebiscit. Totuși, pentru a-și menține electoratul cu aspirații europene, Dodon evită să se pronunțe deschis împotriva aderării Moldovei la UE.
Orice argumente, pro sau împotriva aderării la UE, aduc periodic politicienii, este cert, potrivit constatărilor ADEPT, că 11 legislaturi, dar și toți prim-miniștrii, „în documentele de guvernare au promovat vectorul de integrare europeană”.
Acest material a fost produs în colaborare cu Asociația ADEPT în cadrul unui proiect susținut financiar de Uniunea Europeană și German Marshall Fund of the United States (GMF). Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a ADEPT și nu reflectă neapărat opiniile GMF.
