Violenţa, judecată la CtEDO
Pentru mii de cetăţeni ai R. Moldova, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) rămâne a fi ultima speranţă în bătălia pentru dreptate. În timp ce autorităţile depun eforturi pentru a schimba imaginea justiţiei naţionale, un număr record de cereri au fost depuse în 2013 la Curte. Până acum, Guvernul a fost obligat să plătească aproape 14 milioane de euro pentru dosarele pierdute la CtEDO, iar întoarcerea banilor în buget este aproape imposibilă.
„A fost violent atât cu mine, cât şi cu fetiţa mea. Am fost bătute, maltratate, înjurate. De câte ori ne-am adresat la poliţie, poliţiştii nu ne luau în serios. Numai spuneam adresa de la domiciliu, că ne şi răspundeau: „Iarăşi voi”. Nu sunam că voiam să văd inspectorii de sector, dar aveam nevoie de ajutor. Eram disperată!”. Cam aşa arată începutul istoriei pentru care, în ianuarie curent, R. Moldova a fost condamnată din nou la CtEDO.
Cu viitorul său soţ, Tatiana a făcut cunoştinţă în studenţie. Atunci s-au şi căsătorit, ulterior, aceasta a născut o fetiţă. Relaţia lor a mers bine până când soţul a început să mizeze pe jocurile sportive. „Lucram ca profesoară. Salariul era mic. Acasă aveam copil, dădaca trebuia plătită. Nu aveam un buget comun al familiei, şi când întrebam ce face cu salariul lui, devenea nervos. A început să fie agresiv faţă de mine şi de copil, în special când pierdea sume mari”, povesteşte Tatiana.
Când soţul acesteia a îndesit scandalurile şi bătăile, tânăra s-a adresat după ajutor la poliţia sectorului Râşcani din Chişinău. De cele mai multe ori poliţiştii rămâneau reci la apelurile disperate ale femeii. „Poliţia venea la jumătate de oră, cu pixul şi cu hârtia în mâini. Ei aveau de scris, dar măsuri nu luau. Uneori îl duceau la secţia de poliţie, îi întocmeau un proces administrativ şi cu asta se termina. Eu nu puteam să chem inspectorul de sector ca să stea să doarmă la mine sub uşă şi să audă ce se petrece în apartamentul nostru”, adaugă Tatiana, precizând că după intervenţiile poliţiştilor situaţia nu se îmbunătăţea cu nimic.
Judecătorul care a emis ordonanţa de protecţie a şi anulat-o
A divorţat, dar pentru că nu avea unde să meargă, ea fiind originară din Donduşeni, a apelat după ajutor la Refugiul „Casa Mărioarei”. Acolo, Tatiana a fost încurajată să se adreseze juriştilor de la Asociaţia Promo-LEX, care au şi sfătuit-o să solicite protecţie de la stat. A reuşit să obţină această ordonanţă de protecţie după aproape 180 de zile de la solicitare, când în mod legal instanţa de judecată ar trebui să emită în 24 de ore de la primirea cererii o încheiere prin care admite sau respinge cererea. „A treia oară când a mers poliţistul de sector cu ordonanţa în mână şi i-a adus la cunoştinţă agresorului, acesta a scos o încheiere prin care am aflat că ordonanţa respectivă a fost anulată chiar de acelaşi judecător. A fost încălcată procedura, pentru că prevederile legale nu dau posibilitatea să fie anulată ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie de către aceeaşi instanţă”, precizează Lilia Potâng, avocata care a reprezentat-o pe Tatiana la CtEDO.
Pentru că reprezentanţii statului nu i-au acordat la timp susţinere, Tatiana, susţinută de juriştii de la Asociaţia Promo-LEX, a depus dosarul la CtEDO, care, în luna ianuarie a acestui an, i-a dat câştig de cauză. În decizia Curţii se precizează că autorităţile naţionale au fost pasive şi nu au întreprins măsuri de protecţie a victimelor. Prin acţiunile lor, acestea au tolerat violenţa şi nu au ţinut cont de seriozitatea şi extinderea violenţei domestice în R. Moldova şi de efectul său discriminatoriu asupra femeilor. Ca urmare, Guvernul este obligat să-i achite Tatianei prejudicii în valoare de circa 17 mii de euro.
Numărul cazurilor de violenţă raportate este în creştere
Cauza Tatianei este a treia la număr privind violenţa în familie pentru care R. Moldova a fost condamnată la CtEDO. Primele două au fost pronunţate în 2013, iar autorităţile spun că acest subiect ar putea să dea bătăi de cap pe viitor, întrucât numărul cazurilor de violenţă raportate este în creştere.
„Rezultând din ceea ce a scris Curtea privind aceste trei cazuri de violenţă domestică, reiese că există legi, există cadru normativ, pur şi simplu există necesitatea de a schimba mentalitatea. E nevoie de a înţelege că violenţa domestică este un lucru inacceptabil, şi acest lucru trebuie să fie şi în mintea persoanelor, nu doar în mintea guvernanţilor”, a menţionat Agentul Guvernamental la CtEDO, Lilian Apostol. La începutul lunii februarie, acesta a prezentat raportul pentru 2013 privind dosarele R. Moldova la CtEDO.
Recordurile R. Moldova la CtEDO
În 2013, împotriva R. Moldova au fost depuse peste 1300 de cereri, ceea ce reprezintă un număr record de cereri moldoveneşti înregistrate de CtEDO pe parcursul unui an. „Nu ştiu dacă acesta este un indicator al faptului că la nivel naţional lucrurile stau prost. Faptul că se adresează oamenii în instanţa de judecată ar putea să însemne mai multe lucruri: începând cu faptul că-şi cunosc drepturile şi terminând cu aceea că instanţa naţională nu le-a făcut dreptate acasă”, opinează Oleg Efrim, ministrul Justiţiei.
Totodată, după o perioadă îndelungată în care R. Moldova s-a aflat în top privind numărul mare de cereri depuse la Curte în decursul unui an, în 2013, statul nostru nu se mai numără printre cele zece ţări fruntaşe la acest capitol. Un alt record înregistrat de R. Moldova la CtEDO vizează numărul cererilor respinse. Astfel, în 2013, peste 3600 de cereri au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol. Acest fapt se datorează în mare parte celor trei jurişti secunzi pe care, în 2012, Guvernul i-a delegat la solicitarea Grefei de la CtEDO.
Acţiuni de regres numărate pe degete
Încă din 2004 avem o lege care prevede aşa-numita procedură de regres, prin care statul are dreptul de a-şi restitui banii achitaţi pentru dosarele pierdute la CtEDO. Agentul guvernamental este obligat să informeze Procurorul General despre toate cazurile în care R. Moldova este obligată să plătească unele sume băneşti. În cazul în care se demonstrează că anumite persoane, cu intenţie sau din culpă gravă, au condiţionat achitarea acestor sume, Procurorul General înaintează o acţiune de regres privind restituirea sumelor specificate.
Potrivit datelor oferite de Procuratura Generală, până în prezent, au fost iniţiate 11 astfel de acţiuni. Dintre acestea, patru au fost respinse irevocabil, una este pendinte (este în curs de cercetare) şi doar şase au fost admise. Acestea vizează decizii şi hotărâri ale Curţii privind neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătoreşti. Anume acesta este motivul pentru care R. Moldova a pierdut cele mai multe dosare la CtEDO. Peste 30% din numărul total al încălcărilor Convenţiei constatate în cauzele moldoveneşti în perioada 1997-2013 vizează Dreptul la un proces echitabil (Art. 6 CEDO).
În acest sens, în 2011, a fost adoptată Legea nr. 87 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil. Astfel, a fost instituit un remediu la nivel naţional prin care persoanele ale căror hotărâri nu se execută pot cere să fie recompensate aici, în R. Moldova. Potrivit Art. 5 al aceleiaşi legi, statul are dreptul de a iniţia acţiuni de regres în cazul neexecutării hotărârilor judiciare şi al încălcării termenului rezonabil pentru examinarea cauzelor. În conformitate cu aceste prevederi, au fost iniţiate patru acţiuni de regres, în sumă de peste 150 de mii de lei, însă toate cererile sunt în curs de judecare.
273 de hotărâri şi aproape 14 milioane de euro
„În orice caz particular în care este constatată încălcarea, sigur că există persoane vinovate de aceste încălcări. Fie poliţistul a torturat, fie nu a examinat o plângere de tortură, fie procurorul a cerut aplicarea unei măsuri preventive eronat şi fără a avea motive în acest sens, fie judecătorul a admis un demers neîntemeiat de a plasa în detenţie, fie a examinat într-un mod neechitabil o cauză”, spune Vitalie Zama, avocat, Asociaţia obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului”. „Astfel, putem identifica cu uşurinţă care este persoana vinovată de această încălcare. Chiar şi fără această lege a Agentului Guvernamental, sunt suficiente pârghii legale de a acţiona în judecată persoanele pretinse vinovate”, mai adaugă juristul.
„Este greu de aplicat în practică această lege pentru că are anumite probleme de ordin normativ”, spune Agentul Guvernamental la CtEDO, Lilian Apostol. Anume pentru a institui o acţiune de regres eficientă, acesta a propus modificări la lege şi speră ca proiectul să fie adoptat. „Dificultatea principală în acest moment e că, în afara constatărilor Curţii Europene, trebuie să existe o constatare la nivel naţional că, uite, o anumită persoană este responsabilă. Problema trebuie să fie individualizată, aceste proceduri la nivel naţional sunt de lungă durată şi abia după aceea vine acţiunea de regres”, mai adaugă Apostol.
Până în prezent, CtEDO a pronunţat împotriva R. Moldova 273 de hotărâri, Guvernul fiind obligat să plătească aproape 14 milioane de euro (peste 250 de milioane de lei).
Chiar dacă percepţia oamenilor despre justiţie rămâne a fi una nesatisfăcătoare, specialiştii spun că starea lucrurilor în sistemul judiciar se schimbă. În ultimii ani, mai mulţi judecători au fost înlocuiţi, fie că au fost demişi, fie că au plecat benevol. Dar oamenii vor să vadă dosare deschise împotriva celor corupţi şi după gratii pe cei care merită.
