Nemţii investesc în şcolile profesionale din R. Moldova
Peste jumătate din numărul locurilor de muncă vacante sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire profesional, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Concomitent, numărul celor înmatriculaţi în şcoli profesionale se reduce de la un an la altul. Totodată, absolvenţii acestui tip de instituţii de învăţământ ajung şomeri. Odată cu reforma în educaţie, şcolilor profesionale li se propune modelul german de instruire. Acest model presupune deprinderea meseriei direct la întreprindere.
În perioada sovietică, numărul elevilor înmatriculaţi în şcolile profesionale era egal cu numărul celor înmatriculaţi în universităţi. În timpul tranziţiei, cererea pentru studii profesionale s-a redus, reflectând instabilitatea economică, calitatea joasă a abilităţilor obţinute, precum şi „prestigiul social” limitat al acestei forme de educaţie, arată Ministerul Educaţiei într-un studiu.
Deşi, în 2009, costurile de instruire a unui elev în învaţământul secundar profesional se ridicau la 10.000 de lei (cu 33 % mai mult în raport cu învaţamântul superior), cea mai mare rată de şomaj se înregistra anume în rândul absolvenţilor şcolilor profesionale, potrivit Biroului Naţional de Statistică.
„Baza tehnico-materială a şcolilor era învechită, subiectele teoretice nu corespundeau realităţilor întreprinderilor care aveau nevoie de specialişti, iar cea mai mare problemă era lipsa colaborării cu angajatorii”, povesteşte Wolfgang Dressel, coordonatorul proiectului parteneriat de instruire a meşteşugarilor „Kreishandwerkerschaft Hersfeld-Rotenburg”. „În cazul meseriei de tractorist, tinerii se pot urca pe un tractor doar când acesta e alimentat cu motorină, tractorul fiind de pe timpurile URSS. Cum pot fi angajaţi după o astfel de instruire?”- mai spune coordonatorul de proiect.
Primii paşi
Proiectul-parteneriat de instruire a meşteşugarilor a fost lansat în decembrie 2010, fiind destinat în special şcolilor profesionale din zonele rurale. Proiectul îşi propunea îmbunătăţirea formării vocaţionale în domeniul prelucrării lemnului şi a metalelor, în şcolile profesionale selectate din localităţile R. Moldova şi asigurarea pieţei muncii cu specialişti calificaţi. Wolfgang Dressel povesteşte că au început activitatea prin organizarea unor mese rotunde cu partenerii implicaţi, la nivel naţional, după care au înţeles că fiecare regiune are specificul său, iar şcolile profesionale ar trebui să răspundă la cerinţele regionale de pe piaţa muncii. Din start, am întrebat angajatorii despre oportunităţile lor. Totodată, maiştrii au fost instruiţi în cadrul seminarelor desfăşurate în şcoli, precum şi în cadrul vizitelor de studiu la ateliere din Germania.
Mihail Bilevschi, directorul şcolii profesionale de la Cupcini, spune că acest proiect este unul util, mai ales că a fost reînnoit atelierul de lucru pentru meseria de electrogazosudor, iar maiştrii de la şcoală au beneficiat de două stagii în Germania. „În primul rând, s-a schimbat atitudinea maiştrilor faţă de lucru, dar şi cunoştinţele elevilor. Au văzut tehnologii, ateliere dotate cu echipament modern, nu ca la noi”, spune directorul.
Totodată, şcolile profesionale au fost dotate cu materie primă şi consumabile, pentru lucrări practice. Coordonatorul de proiect povesteşte că pentru şcolile din R. Moldova aspectul de low-cost e foarte important. „Bunăoară, pentru a realiza un exerciţiu simplu, de producere a grătarelor, materia primă, inoxul, costă 50 de euro pentru un elev. Dacă ai 20 de cursanţi, ai nevoie de 1000 de euro pentru desfăşurarea acestei practici. E prea scump pentru şcolile profesionale”, spune Wolfgang Dressel.
Cum funcţionează lucrurile în Germania şi în UE?
De ani buni, în Germania funcţionează aşa-zisul sistem dual de învăţământ. Conform UNESCO, „sistemul de învăţământ dual este denumit astfel deoarece combină ucenicia într-o companie şi învăţământul profesional într-o şcoală profesională într-un singur curs”. Astfel, tinerii beneficiază de instruire de calitate, corespunzătoare cerinţelor angajatorilor. Conform statisticilor, în Franţa, 80 % din populaţie alege să studieze o meserie şi doar 20% – studii superioare. În Germania, elevii şcolilor profesionale, datorită sistemului dual de instruire, îşi petrec 70% din timp în firma unde vor lucra ulterior, învăţând meseria în practică. În România, şcolile profesionale sunt obligate să stabilească parteneriate cu agenţii economici pentru stagiile de practică ale elevilor, iar dacă aceştia însuşesc bine meseria, pot fi angajaţi ulterior la companie. În acest context, Mihail Bilevschi, directorul şcolii profesionale de la Cupcini, susţine că, într-adevăr, e necesară o colaborare între şcoli şi agenţi economici. Ar fi chiar necesară acordarea unor înlesniri financiare pentru angajarea unui absolvent al şcolii profesionale.
De unde vine schimbarea?
Dacă la meseria de electrogazosudor aveam câte un grup de absolvenţi, o dată la trei ani, acum avem absolvenţi în fiecare an, declară Mihail Bilevschi. El argumentează această creştere prin instruirea de calitate, dar şi prin faptul că atelierul a fost dotat cu utilaj modern, unde elevii participă la ore practice.
Totodată, au fost editate manuale pentru sudori şi agende de formare profesională. Potrivit coordonatorului de proiect, elevii au fost iniţiaţi şi în cursuri de calculator: cum să scrie un CV, cum să-l posteze, cum să-şi caute un loc de muncă. Proiectul-parteneriat de instruire a meşteşugarilor „Kreishandwerkerschaft Hersfeld-Rotenburg” a fost implementat în şcolile profesionale din Căuşeni, Floreşti, Cahul, Cupcini, Edineţ şi la Şcoala auxiliară-internat din Popeasca, Ştefan-Vodă.
Potrivit Strategiei de Dezvoltare a Educaţiei 2020, schimbarea învăţământului secundar profesional urma să se producă prin renovarea curriculumului pentru învăţământul vocaţional-tehnic, în raport cu conceptul curriculumului naţional şi cu necesităţile pieţei muncii. Se presupunea şi implementarea sistemului de învăţământ dual.
În 2014, Ministerul Educaţiei, cu suportul financiar al UE, a demarat efectuarea acestor schimbări. Primul model de instruire duală a fost pus în practică la Bălţi de firma germană Draexlmaier Automotive SRL, producătoare de componente auto pentru BMW şi Audi. Elevii sunt instruiţi teoretic şi practic în săli de studiu amenajate la întreprindere, pregătirea profesională fiind preocuparea profesorilor de la şcoala profesională şi a angajaţilor companiei.
„Instruirea în cadrul întreprinderii ne va ajuta să sporim calitatea studiilor, fapt care va sprijini îndeplinirea priorităţii strategice de dezvoltare economică – racordarea sistemului educaţional la cerinţele, în dinamică, ale pieţei muncii”, declara atunci viceministra Educaţiei, Loretta Handrabura.
Cifre şi statistici îngrijorătoare
În 2015, 368 de elevi studiau meseria de tractorist. În februarie, potrivit ANOFM, se căutau 20 de tractorişti. Tot în 2015, peste o mie de elevi însuşeau meseria de electrogazosudor, fiind doar 40 de locuri vacante. Operator calculatoare electronice: 1029 de elevi versus 76 locuri de muncă. Pentru meseria de maşinist la excavator cu o singură cupă (205 elevi), nu era nici un loc de muncă.
În 2014, după datele Biroului Naţional de Statistică, 9900 de persoane cu nivel de pregătire secundar profesional erau în căutarea unui loc de muncă. Mihail Bilevschi declară că, „într-adevăr, puţini absolvenţi sunt angajaţi după studii, unii dintre ei fiind înrolaţi în armată. Dar noi avem un contract cu fabricile din zonă şi acestea ne informează de ce fel de specialişti au nevoie. De exemplu, fabrica de zahăr de la Cupcini vrea să angajeze doi electrogazosudori. Fără specialişti calificaţi, nu putem ridica economia”.
Printre cele mai plătite joburi, potrivit ANOFM, se regăseau meseriile de şlefuitori lemn, cu salarii de la 4.000 de lei până la 10.000 de lei. Maşinistul grader-elevator era ofertat cu un salariu de 4000—6000 de lei. Operatorul în sectorul producţie poate fi remunerat cu până la 8000 de lei.
Câţi bani s-au investit în învăţământul secundar profesional
Potrivit ultimului raport despre asistenţa externă al Ministerului Educaţiei, în domeniul învăţământului vocaţional-tehnic, suma totală a bugetelor proiectelor se ridică la 32.246.005 euro, cca 240.000 USD şi peste 3 milioane de lei.
Banii vin din UE, Agenţia Austriacă de Dezvoltare, Fundaţia „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein”, Ministerul Federal al Colaborării şi Dezvoltării Economice din Germania, Caritas Elveţia şi Austria.
Tot UE oferea pentru Ministerul Educaţiei un suport bugetar în valoare de 25 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea sistemului VET în Moldova, prin reformarea reţelei instituţiilor VET şi creşterea calităţii procesului de învăţământ şi produsului acestui proces în conformitate cu cerinţele pieţei muncii.
Natalia Dabija
