Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Fetele şi femeile cu dizabilităţi…

Fetele şi femeile cu dizabilităţi au şi ele drepturi

445-la-marginea-europei-foto-psihiatrieÎn R. Moldova 2200 de persoane sunt forţate să locuiască în 13 spitale de psihiatrie şi centre de recuperare şi reabilitare. De la Bădiceni la Brânzeni, de la Bălţi la Bender sau Tiraspol, o treime dintre aceste persoane sunt lipsite de autonomie. Alţii le controlează viaţa, făcându-i pe aceşti oameni să pară invizibili şi lipsiţi de semnificaţie.

În timpul Uniunii Sovietice, persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi probleme de sănătate mintală erau trimise în spitalele de psihiatrie şi în centrele de reabilitare şi recuperare. Stigma şi discriminarea erau la ordinea zilei. Despre copiii cu dizabilităţi se spunea că erau defecţi. “Daţi-i în grija statului şi faceţi copii normali!” li se spunea părinţilor. Asemenea atitudini au devenit istorie. Sunt atitudini eronate şi injuste.

Urmele unor astfel de atitudini sunt încă vizibile în societatea din R. Moldova. Guvernul a promis că va face schimbări. A ratificat, în 2010, Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. Aceasta stipulează că nimeni nu ar trebui să locuiască într-o instituţie precum un spital de psihiatrie sau un centru de reabilitare. Mesajul este clar: incluziune şi nu excludere, suport şi nu segregare.

Săptămâna aceasta Comitetul Experţilor în Drepturile Femeilor al Naţiunilor Unite a analizat situaţia fetelor şi femeilor din R. Moldova. A cerut guvernului să ofere mai multă protecţie femeilor cu dizabilităţi, pentru că acestea sunt adeseori supuse abuzurilor. Aceste abuzuri apar în mai multe forme, precum abuzurile sexuale, sterilizarea forţată sau tratamentul forţat. Am văzut cu ochii mei astfel de situaţii. Am auzit despre cazuri de viol şi violenţă sexuală, precum şi de avorturi forţate. Am văzut condiţiile degradante din aceste instituţii. Am văzut cum medicamente cu efecte adverse puternice sunt impuse acestor persoane şi am vorbit cu oameni care au fost închişi forţat în instituţii în numele terapiei.

Guvernul trebuie să adopte patru măsuri principale prin care să ajute fetele şi femeile cu dizabilităţi. În primul rând, trebuie să se asigure că niciunui copil cu dizabilităţi nu i se neagă dreptul la educaţie incluzivă. În al doilea rând, trebuie să adopte un plan de acţiune prin care să asigure un progres rapid în închiderea instituţiilor şi în acordarea de suport persoanelor cu dizabilităţi care locuiesc în comunitate. În al treilea rând, este nevoie de o reformă a Codului Civil pentru abolirea tutelei şi furnizarea unui cadru legal pentru suport în luarea de decizii. Astfel, persoanele cu dizabilităţi ar putea decide ele singure cum să îşi trăiască viaţa. Şi în al patrulea rând, guvernul trebuie să sesizeze cazurile de tortură şi abuz: trebuie să investigheze plângerile legate de abuz sexual şi fizic, precum şi cele de neglijare. Şi trebuie să se asigure că, atâta timp cât instituţiile încă există, drepturile persoanelor care sunt forţate să locuiască în ele sunt monitorizate periodic şi în mod efectiv de către organizaţii independente. Avocatul Poporului va juca un rol important în acest sens, iar participarea persoanelor cu dizabilităţi la procesul de monitorizare va trebui încurajată. Aceste persoane sunt, până la urmă, experţi prin experienţă. Luând în considerare severitatea abuzurilor din spitalele de psihiatrie, ar trebui înfiinţat în mod formal un Avocat al Poporului în probleme de Psihiatrie.

Strategia Uniunii Europene în domeniul dizabilităţii include “promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi”. Dacă R. Moldova îşi doreşte cu adevărat să devină stat membru al Uniunii Europene, atunci Guvernul ar trebui să îşi dubleze eforturile. Trebuie să demonstreze că situaţia persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, precum rromii, copiii, homosexualii, persoanele vârstnice şi persoanele cu dizabilităţi, s-a îmbunătăţit. Doar atunci când vieţile celor dezavantajaţi sunt schimbate în bine, se poate spune că drepturile omului au fost implementate. Să planificăm schimbarea e un bun început. A venit însă timpul pentru acţiune.

MDAC este o organizaţie neguvernamentală de apărare şi promovare a drepturilor omului: www.mdac.info

Oliver Lewis, Director executiv,
Mental Disability Advocacy Center (MDAC), Budapesta, Ungaria
Publicitate
Publicitate