Confesiunea baptistă despre avort, divorţ şi venituri

Despre divorţ. „Creştinii baptişti se conduc de învăţătura Bibliei, potrivit căreia căsătoria este instituită de Dumnezeu şi omului nu-i este îngăduit să despartă ceea ce a unit Domnul, căci El urăşte divorţul. Căsătoria nu trebuie desfăcută prin divorţ, acesta este un lucru oprit credincioşilor. În cazul unui adulter dovedit sau al părăsirii răutăcioase a căminului, credem că Sfânta Scriptură admite divorţul şi recăsătorirea părţii nevinovate”, spune Vasile Filat, pastor la Biserica „Buna Vestire” din Chişinău.

Despre avort. „Credem că omul este suflet viu de la concepere şi că viaţa fetusului este de aceeaşi valoare ca şi viaţa celorlalţi oameni. De aceea, considerăm că avortul este omor intenţionat şi oameni care au luat parte sau şi-au dat consimţământul la comiterea acestei crime îşi vor primi pedeapsa de la Dumnezeu şi vor purta consecinţe veşnice”.

Despre căsătoriile LGBT. „Dumnezeu i-a creat pe oameni bărbaţi şi femei şi a instituit căsătoria, care poate fi doar între un bărbat şi o femeie. Aşa-numitele „căsătorii” între persoane de acelaşi sex sunt o necinstire a instituţiei căsătoriei şi atrag pedeapsa lui Dumnezeu asupra celor care se fac vinovaţi de aceste păcate”, precizează Filat.

Despre moarte. „Moartea nu este plecarea în nefiinţă, ci este despărţirea sufletului de trup. La moarte, trupul credinciosului merge în pământ, iar sufletul – la Hristos. În ziua revenirii lui Isus Hristos pe pământ, va avea loc învierea trupurilor credincioşilor, dar nu vor învia în aceleaşi trupuri, ci în trupuri care nu sunt supuse bolii sau putrezirii, ci sunt asemănătoare cu trupul în care a înviat Isus Hristos. Cât priveşte moartea celor necredincioşi, cunoaştem din Sfânta Scriptură şi credem că, la moartea lor, trupul merge în pământ, iar sufletul merge în Locuinţa Morţilor, care este un loc temporar de chin, unde vor aştepta judecata cea mare a lui Dumnezeu, când vor fi judecaţi după faptele lor şi apoi condamnaţi la chinurile veşnice în iazul de foc şi de pucioasă care mai este numit şi moartea a doua. După plecarea din această viaţă niciun om nu se mai poate pocăi şi nu mai poate schimba nimic cu privire la soarta lui veşnică. De asemenea, nici rudele, nici preotul, nici nimeni altul nu poate schimba soarta veşnică a unei persoane plecate din această viaţă prin rugăciuni, pomeni sau alte lucruri asemănătoare cu acestea. Sufletul omului este nemuritor şi la moartea fizică va pleca în fericirea veşnică, dacă a crezut în Isus Hristos şi a urmat învăţătura Lui, sau va merge la pierzarea veşnică, dacă a respins această credinţă sau a ţinut-o în mod formal”, adaugă Vasile Filat.

Despre venituri. „Biserica este comunitatea tuturor credincioşilor şi este definită de Isus Hristos drept trupul lui, iar fiecare credincios este considerat mădular. La intrarea în Noul Legământ, fiecare credincios primeşte Duhul Sfânt şi odată cu el şi daruri duhovniceşti manifestate prin calităţi şi capacităţi, ca să poată sluji altor sfinţi, adică credincioşi din biserică. Fiecare sfânt este învăţat de pastori şi prezbiteri să slujească cu darurile primite. De asemenea, la serviciile divine creştinii sunt invitaţi să contribuie cu resursele lor financiare la lucrarea Evangheliei. Participarea la aceste colecte este benevolă şi fiecare este îndemnat să o facă după posibilităţi. Apoi, resursele sunt administrate de comitetul ales de biserică şi la adunarea tuturor membrilor se aduce sistematic un raport despre fondurile adunate şi modul de întrebuinţare a lor. La adunarea anuală întreaga biserică stabileşte şi întăreşte bugetul, care include cheltuielile pentru misiune, pentru persoanele neajutorate din biserică, pentru şcoala duminicală, pentru întreţinerea imobilului, pentru salariile pastorilor şi alte nevoi”.

***

Din numărul total al populaţiei care şi-a declarat religia la ultimul recensământ (2 611,8 mii de persoane), 96,8% s-au declarat ortodocşi. Din rândul persoanelor de altă religie fac parte baptiştii (creştinii evanghelici baptişti), care reprezintă 1,0%, Martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii, într-o proporţie de 0,4%, adventiştii de ziua a şaptea, cu o pondere de 0,3%, şi catolicii – de 0,1%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2%. 193 mii de persoane nu şi-au declarat religia, reprezentând 6,9% din populaţia R. Moldova, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Libertatea practicării religiei în R. Moldova este garantată şi protejată de Constituţie. Articolul 31 din Constituţie stabileşte că libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc. Cultele religioase sunt libere şi se organizează în temeiul statutelor proprii, în condiţiile legii. În relaţiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire. Cultele religioase sunt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate.