Cărţile româneşti au trecut Prutul şi Nistrul în Ucraina

Cărţile româneşti au trecut Prutul şi Nistrul în Ucraina

de
vizualizări
13 decembrie 2012 | 14:00

Cărţile româneşti colectate la Chişinău şi Braşov pentru şcolile cu studiere în limba română  din Ucraina au ajuns la destinaţie. Deşi în reglementările vamale ucrainene se arată expres că “Este interzisă introducerea de cărţi şi tipărituri”, vameşii ucraineni, uneori, mai trec cu vederea acest aspect. Totodată, mai multe dintre asociaţiile româneşti din Ucraina susţin că, odată ce Legea limbii regionale a intrat în vigoare, ar fi necesar să se facă modificări şi în reglementările vamale ucrainene.

În cadrul campaniei “Donează o carte românească pentru şcolile româneşti din Ucraina – Înlocuieşte «limba moldov’nească» cu limba română”, desfăşurată la Chişinău şi Braşov, s-au colectat peste 4 mii de volume de carte, dar şi jucării şi desene animate în limba română. Din noiembrie, curent, cărţile au fost transportate în mai multe localităţi din Ucraina, unde se atestă un proces accelerat de deznaţionalizare a românilor şi de promovare a politicilor de asimilare.

Privirea sceptică a vameşului ucrainean

Vineri, 7 decembrie, trei voluntari basarabeni, dintre care doi sunt studenţi în România, ne-am întâlnit la Suceava pentru a transporta spre regiunea Cernăuţi o parte din cărţile colectate la Braşov. Cu valizele pline de cărţi, jucării şi desene animate în limba română, am urcat într-un autocar vechi care pleca spre Cernăuţi. Chiar dacă aveam câteva acte de donare-primire, la vama ucraineană nu au lipsit emoţiile de pe chipurile voluntarilor, ţinând cont de restricţiile şi de reglementările vamale ucrainene.

Vameşii români au verificat doar paşapoartele, dar, la vama ucraineană, în autocar au intrat doi vameşi şi au verificat minuţios genţile pasagerilor. “Ce aveţi în cutie?”, ne întrebă unul dintre vameşi. Îi spunem că sunt jucării şi cărţi pe care le ducem copiilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Acesta s-a uitat sceptic la noi. A scos mai multe jucării din cutia care era amplasată în salonul autocarului alături de alte valize cu cărţi. A observat că sub jucării erau cărţi. S-a tot uitat. Între timp, noi i-am arătat şi sacul cu jucării, la care vameşul ucrainean a zis: “Bine, închide!”, fără a verifica şi celelalte valize cu cărţi româneşti.

Şapca şi bastonul de miliţian sovietic, înlocuite cu alte jucării

De la vamă până la Cernăuţi sunt vreo 40 km. Deja se lăsa întunericul când am ajuns la Cernăuţi, însă copii de la singura grădiniţă românească din regiunea Cernăuţi, ne aşteptau pregătiţi cu poezii şi colinde. Micuţii au primit darurile şi le-au mulţumit tuturor românilor care le-au dăruit jucării şi desene animate în limba română. Cuvinte speciale de recunoştinţă au fost adresate Anei Copilu,  voluntară de la Braşov.

Acum patru luni, când am trecut pe la aceeaşi grădiniţă, în loc de jucării, am văzut că aceştia se jucau cu o şapcă şi un baston de miliţian sovietic. Cineva de la grădiniţă îmi spune: vedeţi că deja nu mai este şapca şi bastonul? Copiii deja au jucării şi desene animate cu dublare în română.

“Eu sunt Vasea şi am 5 ani”. Vasile ne spune că ştie mai multe poezii. “Moş Crăciun cu plete dalbe/ A sosit de prin nămeţi / Şi aduce daruri multe / La fetiţe şi băieţi”. Copilul i-a scris lui Moş Crăciun să-i aducă o sabie. Maria are 3 ani. Ne-a spus o poezie şi zice că i-a scris moşului să-i aducă o bicicletă şi “un căţeluş adevărat”. “Fluturaşii numărau/ Câte flori pe văi erau. /Un, doi, trei şi patru, cinci!…”.

“Citesc mai mult cărţi de istoria românilor şi literatură”

Cărţile româneşti au ajuns în mai multe localităţi din regiunea Cernăuţi. La Complexul Instructiv Educativ “Buda-Mare”, raionul Herţa, regiunea Cernăuţi, învaţă peste 300 de elevi din localităţile Buda-Mare, Buda-Mică şi Pasat. Directorul instituţiei, Ion Dumitraş, ne spune că orice carte românească este utilă copiilor şi că aceştia ştiu să aprecieze gesturile bune.

Cărţi de istoria românilor şi literatură au ajuns şi în satul Tureni. “Am fost profesor de psihologie. Însă ştiu că elevii au nevoie şi citesc mai mult cărţi de istoria românilor şi literatură”, ne spune George Bodnăraş din Ostriţa.

Totodată, voluntarii implicaţi în campania de colectare a cărţilor spun că au luat în calcul şi organizarea altor campanii de colectare a cărţilor româneşti la Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Chişinău, pentru românii din jurul României.

Datele oficiale arată că, în Ucraina, locuiesc 410 mii de români, reprezentând, numeric, a treia etnie după ucraineni şi ruşi. Majoritatea românilor locuiesc în regiunile Odesa, Cernăuţi şi în Transcarpatia. Mai mulţi elevi şi profesori români din Ucraina susţin că şi astăzi se mai învaţă din manuale de «limbă moldovenească» editate în 1979, pe motiv că lipseşte cartea românească.

Iurie SANDUŢA

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

Mai multe persoane, printre care și membri ai PDM au primit și deținut anterior un telefon special pentru a discuta exclusiv cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. Declarațiile au fost făcute de către pre…
Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

Deputatul fracțiunii parlamentare ACUM, Platforma DA, Iurie Reniță, susține că „două persoane din anturajul președintelui R. Moldova, Igor Dodon, sunt cei care l-au convins pe doctorul-deputat, Ștefan Gațcan, s…
Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate susțin că sâmbătă, 18 iulie, vor lua o decizie finală în legătură cu semnarea și votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ion Chicu. Solicitat…
PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

În jur de 50.000 de operaţii pentru tratarea cancerului nu au putut fi efectuate în Germania în timpul pandemiei de coronavirus până la jumătatea lui iunie, a declarat luni şeful Organizaţiei germane de ajutora…
Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

Responabilii Serviciul Fiscal de Stat au anunțat luni, 13 iulie, că în vederea prevenirii încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produs…
Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO

Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la po…
Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO