Oameni Vitali Gavrouc: 12 limbi, o singură identitate

Pe Vitali Gavrouc l-am cunoscut în ajunul zilei de 21 februarie, când este marcată Ziua Internațională a Limbii Materne. Am insistat să aflu ce relație poate avea cu limba sa maternă un om care vorbește 12 limbi ale lumii. Da, Vitali Gavrouc, muzician, politician, profesor, cunoaște 12 limbi, limba română fiind limba sa maternă.

„Celelalte limbi pe care le cunosc sunt rusa, engleza, spaniola, franceza, italiana, germana, portugheza, ucraineana, belarusa, chineza și turca. Aceasta este, într-un fel, o listă a priorităților mele din diferite etape ale vieții, influențate de evenimente și contexte internaționale, care m-au făcut să înțeleg cât de important este să studiez o limbă sau alta”, explică Vitali Gavrouc, precizând că totuși nu le vorbește pe toate la același nivel.

Vocația – poliglot

Acesta își amintește cum a început totul. „Am studiat într-un liceu cu predare în limba rusă, deși sunt vorbitor nativ de română. Apoi a urmat limba engleză ca limbă străină. În clasa a XI-a am realizat că pot studia mai mult, că limbile pot fi însușite relativ ușor și că este o pierdere de timp să nu înveți permanent ceva nou”, spune interlocutorul nostru, precizând că prima limbă străină pe care a studiat-o de unul singur, din pură dorință, a fost spaniola. „Mi-am cumpărat un manual pentru autodidacți și, aflându-mă în vacanță la mare, în Ucraina, am început să învăț. După vacanță, la Liceul „Serghei Rahmaninov”, unde îmi făceam studiile, am deschis un club de spaniolă. Eu eram «profesorul», iar colegii mei – elevii. Împreună ne-am aprofundat cunoștințele și am crescut odată cu această experiență”, își amintește Vitali.

Și-a făcut studiile la Conservatorul de Stat „P. Ceaikovski” din Moscova.
Din 2006 este liber profesionist, implicat în activități concertistice și organizatorice în domeniul artelor.

Din 2010, concertmaistru la Conservatorul de Stat „P. Ceaikovski” din Moscova.
În calitate de solist, a evoluat în Rusia, Europa, SUA și Canada, fiind premiat la numeroase concursuri internaționale.
În paralel cu activitatea artistică, este profesor, opera coach și manager cultural.

În 2021 a fost ales deputat în Parlamentul R. Moldova.

Pe când își făcea studiile la Conservatorul din Moscova, a ales să studieze germana, ajungând într-un timp relativ scurt la un nivel avansat. Pentru că nu o practicase o vreme, acum a reluat exersarea acestei limbi pentru a o readuce la un nivel cât mai bun. Între timp, împreună cu colegii săi de la canto, a studiat italiana, iar prin călătorii a început să învețe franceza. 

„Fiecare limbă are propria sa evoluție în parcursul meu. Pentru un muzician este important să cunoască cel puțin elementele fonetice și să-și aprofundeze cunoștințele în limbile europene. Repertoriul european de operă îmi oferă posibilitatea de a-mi dezvolta cariera, iar limba este un instrument esențial în acest proces”, povestește Vitali.

Dar cum a ajuns să studieze chineza sau turca? „Călătorind prin Turcia sau prin China, m-am confruntat cu situații în care localnicii nu cunoșteau limbi de circulație internațională. Astfel am început să studiez turca și chineza. Ulterior, ajungând deputat în Parlament și fiind preocupat de chestiunea găgăuză, am înțeles cât de important este să comunici cu oamenii în limba lor. Datorită cunoașterii limbii turce, comunicarea mea cu etnicii găgăuzi a devenit mai eficientă”, redă muzicianul istoria studierii limbii turce.

Una dintre cele mai noi limbi studiate este chineza. Știți de ce? „Pentru că limba chineză este tot mai răspândită la nivel global și oferă numeroase avantaje celor care o cunosc. Sunt încă la un nivel incipient, dar îmi face plăcere să o studiez, deoarece astfel reușesc să înțeleg mai profund mentalitatea și cultura acestui spațiu”, explică muzicianul. 

Muzica și identitatea în viziunea pianistului

Deși cunoaște 12 limbi, pe care le apreciază și le studiază cu multă curiozitate și interes, Vitali Gavrouc consideră că „fiecare dintre noi ar trebui să simtă responsabilitate față de limba sa, chiar dacă e bine să citească cât mai mult inclusiv în alte limbi. Paradoxal, cunoscând mai multe limbi, descoperi legături lingvistice, compari mentalități și tradiții, ajungi să înțelegi și mai bine cât de frumoasă este limba ta maternă. De noi depinde cum ne prețuim limba, pentru că, în fond, așa ne prețuim pe noi înșine. Poate că pentru mulți ar deveni, în sfârșit, clar ce limbă vorbim și cine suntem. Pentru mine, acest lucru a fost limpede din copilărie: sunt român și vorbesc limba română.”

Fostul deputat constată că la noi mai există un conflict de identitate, iar din acest motiv artiștii, scriitorii și istoricii ar trebui să vorbească mai des despre lucrurile care ne-ar putea uni, pentru ca noi toți să conștientizăm bogăția pe care o avem și să ne iubim limba, dincolo de aspectele politice sau geopolitice.

Printre acțiunile care pot consolida societatea e și Festivalul Internațional „Mărțișor”, susține muzicianul, precizând că în deschiderea festivalului, la Palatul Republicii, va avea loc un eveniment special, prin intermediul căruia participanții vor aduce un omagiu regretatului Iurie Mahovici. „Concertul se anunță a fi o seară de profundă emoție, dedicată memoriei artistului  care și-a lăsat suflet și pasiune în cultura noastră muzicală”, spune pianistul. Despre calea sa spre pian, acesta amintește că a început să studieze acest instrument la vârsta de șase ani. „În copilărie existau multe emisiuni de muzică clasică la televiziune. M-au impresionat profund concertele cu pian și orchestră. Dialogul dintre solist și orchestră m-a fascinat și m-a determinat să aleg acest drum”, spune pianistul.

Despre planuri? Pe 30 aprilie, Natalia Roman, solista noastră stabilită în Italia, va susține un recital la Sala cu Orgă. Artista, de o sensibilitate aparte și de o maturitate artistică remarcabilă, apreciată pentru rafinamentul interpretării, revine în fața publicului de acasă cu un program special. În acest context, discutăm cu muzicianul despre relația dintre muzica modernă și cea clasică. 

„Este o provocare la nivel mondial să menținem și să dezvoltăm arta academică. Toate genurile de artă au nevoie de artiști profesioniști bine pregătiți. Ne străduim să consolidăm educația muzicală în sistemul de învățământ. Este esențial să găsim soluții adaptate realităților actuale. Ne integrăm în procesele digitale și încercăm să sintetizăm artele în proiecte complexe, să le facem mai atractive prin dialog interdisciplinar. O sinteză a diferitor genuri de artă poate deveni mai accesibilă publicului”, explică muzicianul. 

Muzica electronică și prejudecățile

Cu privire la recentele acțiuni ale Poliției la un club de noapte, când pasionații de muzică electronică au fost percheziționați, fiind suspectați că ar consuma droguri, muzicianul susține că „este o afiliere greșită, or, muzica electronică este un gen artistic vast și valoros. Nu trebuie asociată cu ilegalități. Orice faptă ilegală trebuie tratată separat de autoritățile competente, în mod transparent și corect”, spune Vitali Gavrouc, precizând că pentru el, ca muzician, este o ofensă să se creeze legătura între un tip de muzică și consumul de droguri sau alte infracțiuni. „Arta și ilegalitățile sunt lucruri distincte”, delimitează muzicianul.