Cumătrul lui Spînu și fiul unui fost judecător: profilul celor doi șefi de la Serviciul Vamal din dosarul mitei de „peste 40 de mii de dolari”

Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru, reținut în dosarul privind mita de „peste 40 de mii de dolari” de la Serviciul Vamal, este cumătrul fostului ministru Andrei Spînu. În CV-ul său, dar și în declarația sa de avere, am descoperit, pe lângă conexiunile politice, firme, donații și investiții în criptomonede, a căror valoare reală depășește de câteva ori sumele indicate în actele oficiale.
La rândul său, Cristian Olărescu, șeful Postului Vamal Căușeni, reținut și el în acest dosar, este fiul unui fost judecător, iar mama sa este angajată în justiție. În 2023, la un an după ce a lăsat funcția de șef al Serviciului Proprietății Intelectuale din cadrul Biroului Vamal Centru pentru cea de șef al Postului Vamal Căușeni, funcționarul a vândut un apartament de 84 de metri pătrați cu 1,98 milioane de lei și și-a procurat o casă de 117 metri pătrați, pentru care susține că a achitat 1,92 milioane de lei.
Doi șefi din cadrul Serviciului Vamal și un broker, reținuți de CNA
Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru, a fost reținut de Centrul Național Anticorupție (CNA), fiind vizat într-o cauză penală de „corupere pasivă, comisă în circumstanțe agravante” pe 21 mai. Împreună cu acesta a fost reținut și un broker vamal.
A doua zi, pe 22 mai, în aceeași cauză penală a fost reținut și Cristian Olărescu, șeful Postului Vamal Căușeni. În comunicatul de presă emis de CNA după reținerea lui Olărescu se menționa că în cadrul perchezițiilor la persoanele bănuite au fost ridicate mai multe telefoane mobile, iar „suma totală a mijloacelor financiare depistate, în diferită valută, constituie circa 1,1 milioane de lei”.
Potrivit datelor preliminare ale anchetei, Iurie Gorea și brokerul, împreună cu alte persoane, identitatea cărora nu a fost dezvăluită de CNA, ar fi primit „în mai multe tranșe” suma de „peste 40 de mii de dolari, bani care erau destinați pentru facilitarea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova la importul de mărfuri în țară destinate segmentului transnistrean, dar și pentru omiterea depistării multiplelor încălcări de legislație”.
Pe 23 mai, instanța a admis cererea procurorului Vadim Ilco de la Procuratura municipiului Bălți, Iurie Gorea și Cristian Olărescu fiind arestați pentru 30 de zile. Instanța a decis că brokerul vamal va sta 30 de zile în arest la domiciliu.


Din informațiile ZdG, brokerul vizat în dosar ar fi Anastasia Arșinova, administratoarea companiei de brokeraj „Multitrade-group” SRL, al cărei sediu juridic este într-un apartament din Căușeni.
Iurie Gorea, cumătrul lui Spînu
Ziarul de Gardă a scris despre Iurie Gorea în 2019, atunci când acesta lupta pentru fotoliul de șef al Serviciului Vamal, cursă pe care n-a reușit să o câștige. Pe atunci, acesta figura drept administrator și fondator la mai multe companii, inclusiv de brokeraj, fiind și unul dintre cofondatorii acceleratorului de inovații și antreprenoriat „Dreamups”. Unul dintre partenerii lui Gorea în acel proiect era fostul viceprim-ministru Andrei Spînu. Întrebat de ZdG despre legăturile sale cu Spînu, Gorea spunea atunci că se văd rar și că nu merg împreună la „zile de naștere, la sărbători”.
Înainte să fie reținut, pe rețelele de socializare, Iurie Gorea distribuia frecvent postări ale lui Andrei Spînu. Soția funcționarului cercetat penal, Nadejda Gorea, fondatoarea Publicației Periodice Revista „Design, Arhitectură și Stil” (DAS), dar și a altor afaceri, apare în fotografii alături de Andrei Spînu la evenimente publice.


Contactat de ZdG, Andrei Spînu a admis că îl cunoaște pe Gorea „de mult timp” și că cei doi sunt cumetri. Întrebat dacă a contribuit în vreun fel la numirea lui Gorea în funcția de conducere din cadrul SV, acesta a mărturisit că „a fost o recomandare demult, vreo doi ani în urmă, către șeful de atunci al Serviciului Vamal, Igor Talmazan, dacă nu mă greșesc”.
Spînu susține însă că nu are nicio legătură cu dosarul penal și crede că „se încearcă denigrarea sa”, după ce numele său a fost asociat în spațiul public cu reținerea lui Gorea. „Toată lumea a văzut că, pe lângă reținere, a fost o campanie… nici nu știu cum să o numesc, deja sunt obișnuit. De trei ani la rând mi se pun în cârcă foarte multe lucruri. S-a încercat și se încearcă în continuare denigrarea mea. Nu vreau să fac careva comentarii, pentru că nu cunosc detalii din dosar, dar am văzut foarte multe falsuri spuse în spațiul public la acest subiect. Am văzut o încercare disperată de a mă asocia pe mine cu acest caz și nu am o explicație până nu am să înțeleg care este situația cu acest dosar și ce s-a întâmplat exact în acest caz”, a punctat Andrei Spînu.
CV-ul, afacerile, donațiile și criptomonedele lui Iurie Gorea

Conform CV-ului de acum 6 ani, Iurie Gorea a activat în cadrul Serviciului Vamal în calitate de inspector în anii 2003-2007, iar ulterior a fost broker vamal și expert în operațiuni de import-export în cadrul mai multor firme. În iunie 2023, Gorea s-a ales cu funcția de șef al Secţiei integritate instituţională şi protecţia secretului de stat din cadrul Cancelariei de Stat. La angajarea în cadrul Cancelariei de Stat, Gorea declara că are, în posesie, încă din 2015, un apartament de aproape 300 de metri pătrați, valoarea căruia o estima la 400 de mii de euro, dar și o altă avere imobilă de peste 200 de metri pătrați, estimată la 30 de mii de euro. Printre altele, acesta declara patru mașini, dintre care două de model Tesla, fabricate în 2022. Pentru mașini, familia Gorea susținea că a achitat în total circa 127 de mii de euro.
La acea etapă, Gorea declara venituri din salariu, dividende și cote-părți în mai multe afaceri, printre care „Bugor Service”, companie care oferă inclusiv servicii de asistență la vămuirea mărfurilor pentru export și la procesul devamării la import. Compania deține și afacerea „Das Light”, care comercializează corpuri de iluminat cu LED. Pe profilul său de Instagram, până în prezent, Gorea se prezintă drept proprietarul afacerii „Das Light”. Totodată, acesta declara o donație de 10 mii de euro de la mama sa.
După nici o lună de lucru, Gorea a plecat de la Cancelaria de Stat, fiind numit în funcția de șef al postului vamal regional Chișinău 1. Ajuns la Serviciul Vamal, în primul an de activitate, Iurie Gorea a mai primit o donație de la mama sa, de această dată, în sumă de 12 mii de euro. Datele disponibile în declarația de avere și interese personale pentru 2023 arată și faptul că în perioada 2020-2022, Iurie Gorea a împrumutat peste 185 de mii de euro, două credite fiind cu dobândă zero.
În septembrie 2024, Iurie Gorea este avansat în funcția de șef al Biroului Vamal Centru. Conform ultimei declarații de avere și interese personale, depuse pe 31 martie 2025, în ultimul an, Iurie Gorea ar fi investit în diverse criptomonede peste 57 de mii de lei. Ziarul de Gardă a verificat prețul de achiziție declarat de Gorea și l-a comparat cu cotațiile de pe platforma „Binance” din perioada în care au avut loc tranzacțiile. În realitate, suma totală plătită de Gorea pentru criptomonede depășește 12 mii de dolari, echivalentul a peste 200 de mii de lei.
Spre exemplu, pe 19 august 2024, acesta a cumpărat 456 de monede „ETC”, pentru care a achitat suma de 39 976 de lei. La acea dată, conform valorii afișate pe „Binance”, un „ETC” era cotat la 18,57 de dolari. Prin urmare, valoarea reală a monedei virtuale achiziționate de Gorea ar fi fost de aproximativ 145 de mii de lei.
În dosarul de corupție în care este vizat, Iurie Gorea este apărat de avocatul Ion Vîzdoagă, care a reprezentat anterior și interesele fostului premier Vlad Filat, dar și ale controversatului afacerist Veaceslav Platon. Contactat de ZdG, acesta a refuzat să vorbească. ZdG i-a expediat întrebările și în scris. În ziua în care instanța i-a stabilit măsura preventivă de arest pentru 30 de zile, Iurie Gorea a declarat că suma de 40 de mii de dolari erau „bani mei din casă” și a pledat nevinovat.
Cristian Olărescu, fiu de fost judecător

Șeful Postului Vamal Căușeni, Cristian Olărescu, cercetat și el în acest dosar, este fiul fostului judecător Victor Olărescu, care a plecat din funcție în noiembrie 2024. Mama acestuia, Olga Olărescu, este șefă de secție la Curtea de Apel Centru. Soția sa, Irina Olărescu, a deținut anterior funcția de inspectoare de integritate superioară în cadrul Autorității Naționale de Integritate.
Potrivit declarațiilor de avere și interese personale depuse de Cristian Olărescu, acesta și-a început cariera în structurile statului în 2017, când s-a ales cu funcția de ofițer de protecție la Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Până atunci, a lucrat în Irlanda. În prima declarație depusă, în 2017, Cristian Olărescu a declarat o donație de 50 de mii de euro de la nuntă.
La sfârșitul anului 2018, Cristian Olărescu ajunge inspector în cadrul Biroului Vamal Centru, Secția procedură contravențională. La începutul carierei sale la Serviciul Vamal, acesta declara un apartament de 84 de metri pătrați, dobândit în 2015 cu 910 mii de lei, dar și o mașină marca Toyota, fabricată în 2007, pentru care familia a achitat 140 de mii de lei.
În 2018, familia contractează un credit de 100 de mii de lei, iar în 2019, în garajul funcționarului, cu drept de folosință, mai apare o mașină – Hyundai getz, fabricată în 2008. La depunerea declarației, acesta a indicat „0” drept valoarea automobilului.
Din 2020 până în 2021, Cristian Olărescu a deținut funcția de șef al Serviciului Proprietății Intelectuale din cadrul Biroului Vamal Centru. În 2021, Cristian și Irina Olărescu declară din nou 50 de mii de euro obținuți drept „donație la nuntă”.
În 2022, acesta pleacă în fotoliul de șef al Postului Vamal Căușeni. În același an, familia Olărescu a vândut Toyota cu 100 de mii de lei și a cumpărat o Dacia Duster care ar valora 50 de mii de lei. În același an a obținut drept de posesie pentru un Mercedes Benz GLK 220, fabricat în 2013 și a vândut compania „Probono” SRL cu 500 de lei.
În septembrie 2023, Cristian și Irina Olărescu au vândut apartamentul de 84 de metri pătrați cu 1,98 milioane de lei și și-au procurat o casă. Pentru noul imobil de 117 metri pătrați, aceștia susțin că au achitat mai puțin decât prețul apartamentului – 1,92 milioane de lei.