„Cheltuieli suplimentare semnificative, neprevăzute în buget”. Deciziile de demitere a inspectorilor muncii nu rezistă în instanța supremă, iar Curtea de Conturi semnalează riscul irosirii banilor publici
Inspectoratul Muncii pierde la Curtea Supremă de Justiție litigiile cu foștii inspectori, demiși în contextul reformării instituției în 2023. De asemenea, Curtea de Conturi semnalează, în acest context, că există riscul apariției unor cheltuieli suplimentare, în cazul în care instanțele îi restabilesc în funcții pe foștii inspectori și le oferă dreptul de indemnizații și plăți salariale pentru perioadele cât au lipsit forțat de la locul de muncă. În total, au fost eliberați din funcții 26 de inspectori ai muncii, arată datele Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care consideră totuși că „reforma a fost nu doar necesară, ci și un succes”.
Curtea Supremă de Justiție a lăsat recent în vigoare hotărârile prin care doi foști inspectori ai muncii, demiși odată cu reorganizarea Inspectoratului, au fost restabiliți și li s-a recunoscut dreptul la achitarea salariului pentru perioada în care au lipsit forțat de la serviciu.
La 12 iunie și la 28 mai 2025, CSJ a declarat inadmisibile recursurile Inspectoratului de Stat al Muncii, care a contestat repunerea în funcții a doi inspectori demiși: Andrean Sarabaș și Adrian Bobeică. După ce instanța de fond i-a repus în funcții pe cel puțin 11 dintre inspectorii demiși, Inspectoratul a atacat hotărârile la Curtea de Apel, care a respins cererile instituției. Motivul este faptul că, în ambele cazuri, Inspectoratul a depus motivarea apelului cu întârziere. Inspectoratul a făcut recurs la CSJ, care a fost respins, în cel puțin două cazuri identificate de ZdG.
Curtea de Apel Chișinău a respins solicitarea Inspectoratului Muncii și în alte trei cazuri, din același motiv, că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de lege.
Andrean Sarabaș a declarat pentru Ziarul de Gardă că, până în prezent, nu i-au fost achitate indemnizațiile pentru eliberarea din funcție. El mai solicită Inspectoratului să-i fie achitat salariul pentru perioada de 19 luni de absență forțată de la serviciu, așa cum a stabilit instanța de judecată, și achitarea compensației pentru concediile de odihnă anuale nefolosite în această perioadă.
Ziarul de Gardă a scris în luna mai 2023 despre faptul că mai mulți inspectori ai muncii care fuseseră eliberați din funcții în contextul reorganizării Inspectoratului de Stat al Muncii au contestat deciziile în instanță. Ei considerau că au fost demiși ilegal, iar ministrul Muncii, Alexei Buzu, a declarat atunci că „aceste persoane, care nu au dat dovadă de performanță de-a lungul anilor, nu au dat dovadă de integritate, nu se mai regăsesc în această instituție.”
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea unora dintre inspectorii eliberați din funcții, care au prezentat Ziarului de Gardă copii ale ordinelor privind încetarea raporturilor de serviciu, în care se stipulează că au fost eliberați „în legătură cu lichidarea funcției publice”, și nu din motive de integritate sau performanță.
Ulterior, Ziarul de Gardă a identificat cel puțin 11 hotărâri prin care Inspectoratul de Stat al Muncii a fost obligat să-i repună în funcții pe inspectorii demiși și să le achite salariile pentru perioada în care au lipsit forțat de la muncă.
Curtea de Conturi: „Există riscul apariției unor cheltuieli suplimentare semnificative”
Curtea de Conturi a semnalat că „există riscul apariției unor cheltuieli suplimentare semnificative, neprevăzute în buget, aferente achitării drepturilor salariale pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, precum și a altor costuri asociate litigiilor respective”, în cazul în care inspectorii demiși vor fi repuși în funcții de instanțele de judecată.
Concluziile se găsesc în raportul de audit al Curții de Conturi referitor la situația financiară a Ministerului Muncii și Protecției Sociale încheiată la 31 decembrie 2024. În document se menționează că reorganizarea Inspectoratului de Stat al Muncii s-a soldat cu reducerea a 20 de unități de funcții în anul 2023, iar foștii angajați s-au adresat instanței de contencios administrativ, solicitând restabilirea în funcțiile deținute anterior.
În anul 2024, în baza hotărârilor judecătorești, 12 foști angajați au fost repuși în funcțiile anterioare, însă trei dintre aceste funcții nu mai existau în schema actuală de încadrare, se mai arată în raportul de audit al Curții de Conturi. Prin urmare, cei trei angajați au fost reangajați în funcții care nu erau prevăzute în schema de personal, în perioada octombrie – noiembrie 2024, fiind informați despre situația respectivă abia în perioada 10–17 decembrie 2024 și eliberați din aceste funcții pe parcursul lunii ianuarie 2025.
Potrivit datelor din raport, acestora li s-a achitat doar salariul în valoare de aproximativ 100 de mii de lei, fără acordarea indemnizațiilor de eliberare prevăzute de cadrul normativ în vigoare.
„În aceste condiții, în cazul în care instanțele de judecată vor decide repunerea în funcție a acestor persoane, există riscul apariției unor cheltuieli suplimentare semnificative, neprevăzute în buget, aferente achitării drepturilor salariale pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, precum și a altor costuri asociate litigiilor respective”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale: „După reorganizarea ISM, performanța instituției a crescut semnificativ”
Într-un răspuns pentru Ziarul de Gardă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a subliniat că, „împreună cu Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM), respectă pe deplin hotărârile instanțelor de judecată și vor executa în mod corespunzător deciziile acestora”.
„Referitor la depunerea cu întârziere a motivării cererilor de apel în unele cazuri, acest lucru a avut loc într-un context intern nefavorabil, după care a urmat plecarea din funcție a persoanei responsabile de coordonarea procedurilor juridice la nivelul ISM. Situația a fost analizată la nivel instituțional, iar măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de situații au fost deja întreprinse”, explică Ministerul Muncii.
Ministerul mai argumentează că după reorganizarea ISM, „performanța instituției a crescut semnificativ, iar Inspectoratul de Stat al Muncii a înregistrat rezultate record în activitatea de control a muncii nedeclarate. Doar în primele luni ale anului curent, au fost identificate peste 2 700 de persoane care lucrau nedeclarat, comparativ cu doar 80 de cazuri raportate anual în urmă cu aproximativ trei ani. Această creștere demonstrează consolidarea capacităților instituționale ale ISM și eficiența echipei actuale. În ceea ce privește posibilele cheltuieli suplimentare rezultate din litigiile menționate, având în vedere caracterul obligatoriu al deciziilor irevocabile ale instanțelor de judecată, vor fi întreprinse măsurile ce se impun pentru executarea acestora de către ISM, sub monitorizarea Ministerului”.
Procesul de reorganizare a ISM a fost inițiat în 2022, fiind demiși mai mulți inspectori, care, potrivit ministerului, „nu îndeplineau criteriile legale și de integritate”. Anterior, ministerul a precizat pentru ZdG că au fost eliberați din funcții 26 de inspectori ai muncii, subliniind că „reforma a fost nu doar necesară, ci și un succes”.
