Vin investitorii în R. Moldova? Natalia Bejan, directoarea Agenției de investiții, la Podcast ZdCe
Invitata Podcast ZdCe este Natalia Bejan, directoarea Agenției de investiții, o instituție ce raportează primului-ministru, care are rolul de a promova R. Moldova în fața investitorilor străini, de a promova exporturile și imaginea de țară.
Natalia Bejan spune care sunt cei mai importanți investitori care au venit în R. Moldova în ultima perioadă, care sunt investitorii pe care îi „vânează” și de ce fel de investitori nu are nevoie R. Moldova. De asemenea, se referă la principalele impedimente și avantaje ale R. Moldova ca piață de atragere a investițiilor.
„Noi o ducem foarte prost în regiune, pe cap de locuitor, după volumul de investiții pe care le avem, acum doar Ucraina stă mai prost decât noi pentru motive foarte clare. Și în același timp eu simt că ceea ce se întâmplă acum, cu claritatea asta de direcție pro-UE, fondurile care vin către noi și claritatea mentală, unde ne ducem, care sunt valorile noastre, eu cred că noi acum avem așa un momentum de important, extrem de important”, constată Natalia Bejan.
Ea răspunde și la întrebarea dacă este războiul de la hotare cel mai mare impediment în atragerea investițiilor și dacă este pregătită R. Moldova să participe la o eventuală reconstrucție a Ucrainei.
— Doamnă Bejan, discutăm în contextul în care avem un nou guvern, care și-a propus să pună accentul pe dezvoltarea economiei, inclusiv atragerea de noi investiții. Dar mai întâi, să clarificăm ce este Agenția de Investiții – este o instituție în cadrul Guvernului Republicii Moldova.
— Corect. Este o instituție publică ce raportează primului ministru, deci Cancelariei de Stat, și avem patru funcții principale. Prima, care reiese și din denumire – investițiile. Lucrăm cu investitorii, cei străini și cei de peste hotare. Încercăm să le facem viața cât mai ușoară și aterizarea în R. Moldova cât mai simplă, pentru ca ei să se simtă că sunt doriți la noi în țară. A doua funcție este promovarea exporturilor, îi ajutăm pe exportatorii noștri să fie mai vizibili. A treia este promovarea imaginii de țară, a brandului „Pomul vieții”, care este adoptat de foarte multe businessuri și ajută la vizibilitatea R. Moldova. Și patru este diplomație economică. Lucrăm cu misiunile diplomatice, cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru că ambasadorii și ambasadele sunt un instrument foarte important de conexiune și a investitorilor, și a exportatorilor.
— Sunteți la conducerea instituției de aproape doi ani. Care sunt realizările pe care le considerați cele mai importante în această perioadă?
— Cred că cea mai importantă realizare este echipa și capacitarea instituțională. Noi am crescut de la 8 persoane care erau în Agenția de investiții la începutul anului 2024 la aproape 30 de persoane, deci a fost o creștere semnificativă a staffului. Și nu doar asta, dar și capacitarea la nivel de buget. Ne-a luat un an și un pic, dar totuși am crescut după mai bine de 5 ani când a fost aceeași sumă a bugetului, destul de mică, care era alocată de către guvern, către Agenția de investiții. Anul ăsta am reușit mai mult decât să o dublăm, pentru ca să avem și noi instrumente mai bune, mai multe, ca să atragem investitorii, să promovăm exporturile. Deci, cu siguranță, simt că avem o echipă mai puternică. Acum mă simt mult mai sigură când vine un investitor, că avem mult mai mult personal care poate să aibă grijă de el și care poate să-i răspundă la întrebări, să-i facă legături care chiar să-i fie utile.
Pe partea de exporturi, avem un contract care a fost semnat de unul dintre exportatorii pe care i-am susținut împreună cu o asociație de producători care fac parte din „Moldova Fruct”, în urma unei expoziții pe care noi am susținut-o. Astea sunt istoriile de succes care și pe noi ne motivează foarte mult și ne arată că are sens să mergem la târguri, la expoziții.
Pe partea de investiții sunt mai multe, dar ele sunt foarte diferite. Sunt unele care sunt de un impact mai important pentru vizibilitatea noastră, pentru imaginea noastră peste hotare. De exemplu, compania de taxi „Bolt” este prima companie care are doar facturare electronică în R. Moldova și s-a lucrat foarte mult. Eu sper ca ei să-și mărească flota în continuare. Ei și-au anunțat prezența la Moldova Business Week, adică în septembrie. Pentru noi ei sunt importanți, pentru că foarte mulți investitori străini sau străini în general care vin în R. Moldova zic: „Noi vrem, când aterizăm la aeroport, să putem folosi aceeași aplicație internațională fără ca să mă gândesc cum să schimb banii, să negociez prețul, că nu știu limba.” Totul se întâmplă din aceeași aplicație mobilă.
Dar sunt și investiții mult mai mari și de impact. De exemplu, un abator nou de porcine, de 15 milioane de euro, unde am contribuit și noi un pic pentru ca să deblocăm anumite bariere pe care le avea investitorul în proces. Eu sunt sigură că cele mai importante proiecte de investiții de care o să ne mândrim urmează.
— Ați spus de bariere. Ce bariere întâmpină un investitor atunci când ajunge în R. Moldova?
— Ele pot fi începând de la cele mai simple întrebări. Unde să mă duc? Cum înregistrez compania? Ce înseamnă semnătura electronică? Chiar lucrează? Pentru că în marea majoritate a țărilor nu există o digitalizare așa cum există la noi și ăsta chiar e un lucru de care trebuie să ne mândrim.
Dar lucrurile mult mai tehnice cu care îi ajutăm pe investitori sunt de genul: dacă vreau să construiesc o hală sau o fabrică de producere, unde să mi-o amplasez mai bine – la nord, la sud, în care raion?; dacă am ales raionul sau câteva raioane, cum să găsesc terenurile acolo? Și noi, efectiv, îi luăm cu noi împreună, scriem demersuri la primării, la consilii, la Agenția Proprietății Publice, ca să vedem dacă sunt terenuri în administrare publică. Încercăm să rezolvăm lucrurile astea foarte operaționale. Câteodată este vorba de anumite permisuri, de anumite drepturi de a face ceva și dacă este o companie mai mare, despre care înțelegem că pentru R. Moldova există un interes direct ca să deblocăm barierele lor, atunci îi ajutăm pe anumite proceduri care trebuie simplificate pentru cineva ca să opereze la noi în țară.
— Au fost momente pe care considerați că nu le-ați reușit până acum?
— Sigur – fiecare investitor care încă nu este în R. Moldova, fiecare dintre cei pe care noi dorim să-i aducem în R. Moldova. Dar există și altă față a monedei, despre care se vorbește mai puțin, și asta este cazul la fiecare țară de pe glob. Să fim sinceri: nu fiecare investitor este un investitor pe care trebuie să-l așteptăm cu brațele deschise, pentru că nu toți au numaidecât o bună intenție sau cu impact pozitiv pentru țară. Nu numaidecât că ar fi unul negativ, dar n-ar fi unul pozitiv. De exemplu, creează o concurență nenecesară pe piață sau face doar import. Deci, nu suntem pur și simplu un „conveier”, există și un proces de selecție la capitolul ăsta.
— Avem o listă de investitori pe care vrem neapărat să-i aducem aici, în R. Moldova? Puteți să spuneți câteva denumiri, companii?
— Ne dorim nume mari. Ziceam de Bolt mai devreme, că impactul lui economic nu e la fel de puternic precum impactul de brand. Sau dacă ar veni Google în R. Moldova, cu un oficiu de 200–300 de persoane cel puțin care să lucreze aici. Sau dacă am atrage un data center, care este considerat una dintre investițiile foarte dorite, pentru că ele nu necesită foarte multe resurse umane pentru întreținere, dar generează venituri către economie. Astea sunt domeniile pe care noi încercăm să ne axăm un pic mai mult, cele care sunt mai tehnologizate, mai digitalizate, care ar aduce salarii mai bune pentru oamenii de la noi și nu numaidecât ar necesita 2000 de persoane care să se angajeze mâine, pentru că asta ar fi mai dificil. Ideal, noi ne-am dori salarii care sunt de nivel înalt pentru persoane care sunt mai calificate. Poate fi companie de 10, 15, 25 de persoane, dar cu valoare adăugată mai mare pentru economie. Cu siguranță, noi dorim mai multe companii care să presteze servicii pentru outsourcing (delegarea unor sarcini ori servicii către alte entități, n.r.), pentru că noi avem bombonica de Moldova IT Park, care rămâne o platformă extrem de importantă.
Noi, apropo, săptămâna trecută am anunțat despre intrarea pe piață a companiei olandeze „Heisterkamp”, care are peste 5000 de camioane în Europa. Și ei au ales R. Moldova pentru ca să își creeze baza de analiști, de analiză de date și de management al operațiunilor de logistică. Deci, nu vin camioanele, dar din R. Moldova, câteva zeci de persoane vor administra, vor coordona anumite decizii. Iată, investiții de genul ăsta sunt foarte benefice pentru economia noastră.
— Într-o ședință de guvern am văzut o declarație a ministrului Economiei, Eugen Osmochescu. El spunea că atât timp cât există război în Ucraina, nu putem să ne așteptăm la investiții masive. Este războiul unul dintre cele mai mari impedimente acum?
— Cu siguranță că este, dar absolut fiecare monedă are două părți. Pentru că, în același timp, noi avem investitori, companii care au fost deschise în R. Moldova grație situației create. Vorbesc aici și despre câteva companii din Ucraina care s-au mutat la noi, dar și de companii străine. Avem o companie germană de inginerie și construcție de căi ferate care și-a făcut oficiu anul trecut la Chișinău, care a angajat vorbitori de limbă ucraineană și are interes și pentru că de aici poate să vadă care sunt proiectele pe care ar putea să le facă în Ucraina. Avem o companie de producere de vopsea pentru case din România, o investiție în R. Moldova cu scopul de a intra pe piața din Ucraina. Dar sunt absolut de acord cu domnul ministru că mai degrabă situația din Ucraina este spre dezavantajul nostru. Am auzit și o altfel de părere, că unii investitori își fac griji de momentul în care războiul în Ucraina se va termina, pentru că ar putea să atragă foarte multă forță de muncă de la noi, și atunci ei își fac griji ca nu cumva salariile pe piața noastră să crească semnificativ.
— Ne pregătim, ca țară, ca mediu economic, să participăm și noi la o eventuală reconstrucție a Ucrainei?
— Absolut. Noi avem un grup de lucru care lucrează. El, pur și simplu, nu este un grup pentru care facem comunicare și promovare pe extern, pentru că e vorba de businessuri concrete pe care le atragem. Pe reconstrucția Ucrainei noi încercăm să creăm și capacitatea internă de export.
— Este justiția, modul în care funcționează în R. Moldova, un impediment despre care vorbesc investitorii? Pentru că se discută despre faptul că există riscul să se deschidă dosare penale aleatorii, fără probe, iar oamenii de afaceri au nevoie de stabilitate și predictibilitate.
— Există cazuri foarte punctuale de care cunoaștem și noi, în care, într-adevăr, sunt întrebări la anumite dosare. Sunt două pe care le urmărim și noi și în care ne-am permis să ne spunem părerea în faptul că sunt niște lucruri foarte stranii care s-au întâmplat, dar sunt niște dosare mai vechi, de acum 5–7 ani cel puțin. În rest, mai ales dacă vorbim despre investitorii mari și strategici, cazuri de a fi în proces de judecată nu există. Sau dacă există, eu chiar invit investitorii să vină la noi, la Agenția de Investiții, să ne spună despre asta, pentru că am vrea să ne implicăm.
Dar pentru investitorii complet noi care vin în R. Moldova este important să le spunem că drepturile investitorilor sunt respectate, noi nu-i discriminăm, ceea ce nu este cazul în fiecare țară, pentru că mulți îi protejează pe cei locali și cei străini sunt în condiții diferite.
— Ca piață pentru investiții, cum ne situăm în regiune?
— Slăbuț. Noi, comparativ cu regiunea, o ducem mai slab, dacă ne comparăm cu vecinii, dacă ne comparăm cu Uniunea Europeană. Trebuie să fim foarte sinceri la capitolul ăsta. Dar mie îmi place să mă compar și pe sectoare diferite. De exemplu, în sectorul automotive, industria constructoare de mașini, noi nu concurăm cu România și Ucraina, noi concurăm mai mult cu țările din Africa de Nord. Pentru că în ultimii ani au fost investiții masive făcute de companii internaționale acolo, în Tunisia, în Maroc, în producerea de componente pe care le putem și noi produce aici în R. Moldova. Noi suntem mult mai scumpi decât ei, dar noi avem o calitate a producerii mult mai bună și avem o logistică mult mai ieftină pentru a livra pe teritoriul Uniunii Europene. Noi am avut acum o investiție de 20 de milioane de euro din China, făcută de o fabrică de construcție a unor componente pentru încărcătoare pentru mașini electrice și asamblarea acestor încărcătoare, pentru stații de încărcare pentru mașinile electrice, care au ales R. Moldova pentru competitivitatea de locație, pentru faptul că este mai simplu să-și facă fabrica în R. Moldova și mai ieftin decât pe teritoriul Uniunii Europene, dar făcând produsul în R. Moldova, ei deja pot spune că este fabricat în Europa. Nu UE, dar în Europa, pentru că noi, obiectiv, geografic, suntem în Europa.
— Deci avem acest avantaj?
— Avem acest avantaj, dar totuși noi o ducem foarte prost în regiune. Pe cap de locuitor, după volumul de investiții, acum doar Ucraina stă mai prost decât noi pentru motive foarte, foarte clare. Și în același timp, eu simt că ceea ce se întâmplă acum cu claritatea asta de direcție pro-UE, cu fondurile care vin către noi și claritatea mentală a faptului că noi știm unde ne ducem, care sunt valorile noastre, eu cred că noi acum avem așa un moment de important, extrem de important. Și în următorii 2–3 ani de zile trebuie să scoatem la maxim posibil din ceea ce ne oferă acum circumstanțele și să ne vindem în sensul cel mai bun, în sensul de a ne promova, de a vorbi despre noi, de a lăsa într-o parte umilința și modestia de moldoveni cuminței.
— Au fost investitori care așteptau rezultatele alegerilor înainte de a lua o decizie?
— Da, foarte mulți. Vă dau o cifră importantă pentru noi. Din totalul stocurilor investițiilor străine pe care le avem acum în R. Moldova, de aproximativ 5,5 miliarde de dolari, 85 la sută sunt din cele 27 țări ale Uniunii Europene. Mulți dintre ei deja sunt aici și pentru ei este important să înțeleagă că investițiile lor nu vor fi mai departe de UE, într-o altfel de Moldovă, dacă noi făceam o altfel de decizie. Și iată, în contextul ăsta, au fost foarte multe persoane sau chiar și misiuni diplomatice care au amânat forumuri economice, misiuni de business, pentru că au zis „hai să vedem cum merg alegerile”. Și acum noi avem săptămâni pentru care ne batem în luna martie cu care țară o să organizăm care forum.
— Pe lângă condițiile strict legislative, birocratice, de ce mai au nevoie investitorii ca să vină în R. Moldova?
— Atunci când un investitor face o investiție, nu face doar o investiție pentru business, face un schimb de mod de viață. Pentru mulți dintre ei va fi foarte important la ce distanță de la aeroport se află viitorul lor oficiu, contează să fie zborurile directe, contează să aibă acces în lounge (zonă mai confortabilă de așteptare, n.r.) la aeroport. Noi am avut și solicitări în care am fost rugați să spunem unui investitor care sunt spațiile de aterizare pentru elicoptere. Dacă un investitor este din Viena și este obișnuit să meargă des la teatru, la operă, el își dorește și la Bălți, și la Dondușeni să existe și operă, și teatru, să existe școli, grădinițe cu calitate foarte bună de educație. Atunci când vine un investitor și face o investiție și își mută și familia aici sau deleghează cărorva manageri care își mută familia în R. Moldova, ei fac mai mult decât o investiție doar de capital. E o investiție de viață. Și atunci este important să creăm aici și alte condiții. Și să nu subapreciem faptul că fructele gustoase, legumele gustoase, vinăriile noastre, tot joacă un rol foarte important. Doar că mai este nevoie și un pic de mai multă cultură, și de opțiuni de a face sport – toate lucrurile astea împreună contează.
