„Nu este nici pomană, nici milă, este solidaritate”. Interviu cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene
Oportunitățile oferite de Uniunea Europeană tinerilor din R. Moldova, posibilitatea închiderii platformelor TikTok și Telegram, sprijinul financiar acordat de UE, procesul de aderare al țării noastre, dar și restanțele autorităților de la Chișinău – acestea sunt temele discutate cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale, Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă.
Oficiala europeană subliniază că fiecare cetățean al R. Moldova poate contribui la proiectul național al aderării la Uniunea Europeană printr-un efort esențial: accesul la o informare corectă și responsabilă.
— Studenții înmatriculați la universitățile naționale se pot bucura de burse și stagii determinate în universitățile europene prin intermediul programului UE „Erasmus+”. De ce studenții din R. Moldova trebuie să profite de asemenea oportunități academice? Care sunt avantajele?
— Da, tinerii din R. Moldova pot beneficia de Erasmus, dar aș vrea să beneficieze mai mult. Deocamdată, R. Moldova este un partener așa, mai mult internațional, extern, al Erasmusului. Și mi-aș dori să devină țară asociată. Asta ar însemna mult mai multe mobilități și pentru elevi, și pentru studenți, și pentru cadre didactice.
Ieri, la Criuleni, câțiva părinți și copii care participaseră deja la mobilități ne-au spus că programul „Erasmus” deschide orizonturi și perspective pentru tineri – îi ajută să-și contureze o direcție profesională, să înțeleagă mai bine cine sunt și cine este celălalt: ce înseamnă cealaltă țară, ce înseamnă Uniunea Europeană și cum se definesc ei înșiși – ca moldoveni, români sau portughezi – în raport cu UE. Este un proces de învățare, de descoperire, dar și de calibrare a traiectoriei profesionale. Aceste mobilități nu sunt turism – ele au teme precise. Iar când ajungi, de exemplu, să studiezi inteligența artificială sau supercomputing la Barcelona, experiența te transformă. Am fost recent acolo, au facilități impresionante. Și Spania este, de altfel, țara care primește cei mai mulți participanți Erasmus din UE. Toate acestea contribuie decisiv la deschiderea unor noi culoare profesionale pentru tinerii noștri.
— În ce măsură experiențele internaționale de acest tip contribuie la reducerea exodului tinerilor sau, dimpotrivă, îl accentuează?
— Aici e o mare provocare, recunosc. Să știți că încă lucrăm la subiect și este o întrebare deschisă, asta este onest să o spun. Pentru că, da, într-adevăr, odată ce tânărul sau tânăra descoperă oportunități în altă țară, este o tentație să rămână acolo.
Și atunci, pentru asta noi am creat niște instrumente. (…) Tânărul sau tânăra înrolată la universitatea din R. Moldova merge și studiază în cadrul programului respectiv de licență, câte un semestru, câte un modul, fără a părăsi Universitatea din Moldova. Ești cumva încă student la tine acasă, dar oportunitățile le ai – primești la final o diplomă și de la tine de la universitate, și de la celelalte universități. Cumva rămâi cu un pas la tine acasă, dar cu un pas în Europa. Și ai, până la urmă, accesul acesta la calitate, la campus, la experiențe internaționale, fără a pleca. Deci, este o metodă de a echilibra, într-un fel, distribuția acestor resurse educaționale.
— Conform datelor BNS, în R. Moldova, sectorul public este cel mai afectat de lipsa de personal. Cum influențează această realitate procesul de aderare la UE?
— E o provocare. Chiar discutam cu miniștrii moldoveni, care sunt foarte profesioniști și foarte inovatori, foarte agili, cu idei, cu soluții, cum să facem să accelerăm negocierile de aderare, cum să faceți să preluați legislația mai rapid.
Acum, odată ce Moldova va fi parte din Uniunea Europeană, va beneficia de programe de dezvoltare a capacității administrative. În cadrul proiectelor cu finanțare europeană, personalul care lucrează cu proiecte, într-adevăr, poate primi și salarizare. Dar asta este perspectiva pe care o avem pe termen mediu.
E nevoie de un efort, până la urmă, pentru a investi în personalul din sectorul public. Așa, ca o mică paranteză, discutam ieri cu ministrul Educației, Dan Perciun, și mi-a propus ideea creării unui masterat pe politici europene, pe integrare europeană, împreună cu Colegiul Europei de la Bruges. O să vedem cum deschidem și programe educaționale care să formeze anumite categorii de personal.
În linii mari, e nevoie de o prioritizare a investiției statului în resursele umane din serviciul public, pentru că numai astfel putem să pregătim aceste reforme despre care vorbim în zona socială, în zona educațională etc. Fără oameni bine pregătiți, motivați, fără dascăli, fără psihologi, consilieri școlari, fără oameni în Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, e dificil să ne atingem obiectivele pe care le avem.
— Suntem în plin proces de aliniere a legislației naționale la standardele UE. Până acum, care sunt restanțele autorităților de la Chișinău?
— Nu putem vorbi de restanțe, pentru că avem un an de la deschiderea negocierilor și încă suntem într-un proces foarte preliminar de screening. Adică se examinează ce legislație europeană avem, de exemplu, pe zona de relații de muncă, sănătate și siguranță la locul de muncă și ce legislație avem în R. Moldova. Se compară. Vedem unde au rămas diferențe de acoperit, care ar însemna inițiative legislative în Moldova care să ducă regulile la nivel european. Este o muncă încă de început, dar mie mi se pare că se desfășoară bine, se desfășoară cu multă determinare din partea autorităților din R. Moldova.
Sigur că de cealaltă parte, avem și Consiliul, statele membre, e un întreg aparat care trebuie să reacționeze la ceea ce face R. Moldova. Nu, nu văd restanțe, văd, dimpotrivă, un ritm foarte susținut. Este o ambiție să fie încheiate negocierile cât mai curând și aici noi susținem inclusiv cu Planul de creștere.
— Aveți un termen?
— Nu, nu, n-aș putea să vin eu cu un termen, dar evident că ne uităm către 2029–2030. Totul însă depinde de fiecare lună de activitate, de fiecare termen, pentru că avem aceste reuniuni între autoritățile moldovene și cele de la Bruxelles și la fiecare etapă ne uităm.
Dar suntem foarte bine informați. Comisarul pentru Extindere care se ocupă de partea de negocieri de aderare, Marta Kos, care a vizitat Moldova, e foarte atașată de progresul R. Moldova, ne informează la Colegiul comisarilor dacă sunt obstacole, dacă sunt probleme. În acest scurt timp de când sunt și eu comisar, de jumătate de an, nu am avut niciodată feedback negativ. Deci, este un ritm bun la momentul de față.
— Și pentru că aderarea la UE nu ține doar de Guvern, Parlament sau Președinție, ce pot face oamenii de rând ca să ajute Moldova să ajungă mai repede în Uniunea Europeană?
— Să rămână bine informați și corect informați. Ieri am fost la Zubrești, la Criuleni. Am ieșit un pic din Chișinău și am discutat, pe de o parte, cu cadre didactice la Criuleni, pe de altă parte, cu vârstnicii satului, cu Primăria. Am discutat despre cum înțeleg ei Europa – este Europa prezentă acolo, în sat? În ce fel?
Trebuie să facem acest efort de a ne informa corect. Am văzut recent această dezinformare legată de ajutorul pe care Uniunea Europeană l-a oferit și continuă să-l ofere cu toată determinarea pentru ceea ce înseamnă securitatea energetică. Este un tip de solidaritate fără precedent, prin care Uniunea Europeană a investit bani în compensarea facturilor moldovenilor, așa cum o face și în statele membre.
— Într-adevăr, cetățenii au primit compensații care aveau menirea de a reduce povara facturilor la gaz și lumină. Totuși, politicienii de la Chișinău aflați în opoziția parlamentară și extraparlamentară au calificat măsura drept una „populistă”, care nu ar ajuta la creșterea economică a țării. Cum răspundeți acestor critici? Care este rolul unor asemenea măsuri în perioadele de criză?
— Este, în primul rând, o măsură de solidaritate față de Moldova și față de cetățenii vulnerabili, pe care o aplicăm și în statele membre. Criza energetică și inflația ne lovește pe toți și noi trebuie să ne uităm la cei mai vulnerabili – cetățeni, firme, școli, or, nu putem să nu intervenim. Este un principiu pe care funcționează Uniunea Europeană. Nu poți să lași o țară să fie devastată de efectul unor crize.
Cred că nu este deloc populist să sprijini o comunitate vulnerabilă sau o familie să poată să-și ducă viața într-un mod decent și să nu fie absorbită de plata unei facturi. Uniunea Europeană investește peste 400 de milioane de euro în compensarea acestor facturi. Dar, ca să nu interpreteze nimeni, în nicio cheie, se întâmplă lucrul ăsta și în statele membre – din fondurile structurale și de coeziune. Asta s-a întâmplat după ce a început și războiul, în 2022, războiul rus împotriva Ucrainei.
Adică, haideți să înțelegem că, în Moldova, Uniunea intervine deja aproape în modul în care intervine în statele membre. Nu este nici pomană, nici milă, este solidaritate.
Fondurile structurale și de coeziune, pe care eu am lucrat întreaga mea viață, le folosim și în statele membre. Le-am folosit în același sens – să dăm vouchere, compensări energetice pentru cei care au avut nevoie. Și continuăm să sprijinim Moldova în acest sens și cu investiții.
Sigur, investim și în infrastructură, pentru că esența este să continuăm să ajutăm Moldova, dar ea trebuie să ajungă la independență energetică până în 2027 – aproximativ 600 de milioane de euro care vin, inclusiv cu împrumuturi de la instituții financiare internaționale, dar ținta trebuie să fie în continuare menținută de Guvernul moldovean și acum, și după septembrie (când se vor desfășura alegerile parlamentare în R. Moldova, n.r.), ca să nu mai fim nevoiți să ajungem în situații de acestea de blocaj, să trebuiască să compensăm niște facturi care devin de pe-o zi pe alta nesustenabile.
Dar din nou spun, se întâmplă și în statele membre, o facem cu mare drag, n-am clipit și pentru R. Moldova. Suntem pe picior de egalitate și respect.
— Ați menționat „septembrie”, dar și necesitatea informării oamenilor. În R. Moldova urmează alegeri parlamentare pe 28 septembrie. În România, TikTok a fost folosit pentru a vicia alegerile prezidențiale. Atunci ați spus că aplicația ar putea fi blocată, dar „doar cu dovezi clare”. Comisia Europeană ia în calcul reguli mai stricte pentru aceste platforme în campaniile electorale?
— Momentan, pot să vă spun că legea europeană a serviciilor digitale – Actul Serviciilor Digitale, prevede clar ce răspundere au marile platforme, cum este TikTok și alte platforme, cu privire la algoritmi și cum să fie utilizați mai ales în campaniile electorale.
Nu vine Bruxelles-ul să spună „închizi TikTok!” Uniunea Europeană a stabilit niște reguli, niște standarde minime și are colaboratori, are puncte instituționale cu care lucrează în statele membre și acele state membre colectează dovezi, se folosesc de sprijin european, dar responsabilitatea rămâne în statele membre.
— Ar fi blocarea TikTok și Telegram o măsură de combatere a dezinformării?
— E o linie prea fină ca s-o putem astăzi traversa într-o direcție sau alta. Toate canalele de comunicare pot să aibă „un verso și revers”. Sunt instrumente prin care putem comunica foarte bine, foarte eficient, dar utilizate prost, cu algoritmi netransparenți, pot să ajungă să ducă la manipulare și la diseminarea de informații false și să distrugă democrații și destinul unor țări sau a unor persoane.
Mai important este să căutăm, să avem instrumente de a reglementa, identifica, sancționa știrile false, să fim cumva prezenți, de asemenea, cu campanii bune de informare, decât să ajungem la închiderea sau eliminarea unor canale de comunicare.
Trăim într-o lume a informației care circulă liber, oamenii sunt foarte atașați de dreptul de a-și lua informația de oriunde doresc. Riscul este că e multă informație falsă și aici trebuie noi să fim capabili să gestionăm, să reacționăm rapid și să eliminăm conținuturile false, să închidem conturile care diseminează propaganda mincinoasă. Dar ca să pot eu, astăzi, să vă dau un mesaj foarte ferm despre închiderea sau eliminarea unor canale de comunicare – nu, asta nu o să pot să fac, pentru că, în democrație, dreptul la informație este esențial. Nu e ușor, dar este esențial să-l conservăm.
— Respectiv, Comisia nu a comentat și nu va comenta un scrutin, dar nu pot să nu vă întreb, cum vor evolua relațiile dintre UE și R. Moldova în cazul în care la Chișinău va fi o majoritate parlamentară pro-rusă după 28 septembrie?
— Știți cum, Uniunea Europeană lucrează nu cu persoane, nici cu partide, ci cu instituțiile alese democratic de un popor. Dar, dincolo de acest fapt, Uniunea Europeană evaluează angajamentul unui guvern cu privire la reformele, la țintele pe care și le-a asumat.
Vorbeam de independența energetică a R. Moldova până în 2027. Orice guvern trebuie să păstreze în mod ferm această țintă, să lucreze către această țintă, ca să continue să primească sprijin de la Uniunea Europeană și aceste pachete financiare consistente pe care le investim în compensarea facturilor și în investițiile în infrastructura energetică a R. Moldova.
Fără un angajament ferm după alegerile din septembrie, evident că UE trebuie să-și reconsidere poziția. Discută nu pe afilieri politice, ci pe proiecte de țară, pe reforme și angajamente pe care le menține sau nu un stat care dorește să adere, să devină membru al Uniunii Europene. Nimeni nu forțează pe nimeni să vină în Uniunea Europeană, dar cine dorește să vină se ține de direcția pe care ne-am asumat-o împreună.
— UE a decis să ofere asistență financiară de 1,9 miliarde de euro R. Moldova, din care 385 de milioane sunt granturi, iar 1,5 miliarde – împrumuturi avantajoase, cu perioade lungi de rambursare și dobândă redusă. Ce se întâmplă dacă R. Moldova nu va reuși să folosească acești bani, adică nu va exista capacitate de absorbție?
— Sper să nu ajungem acolo, că abia am semnat Acordul și agenda de reforme pentru aceste aproape 2 miliarde de euro. Din câte am discutat cu miniștrii, banii nu sunt suficienți.
Capacitatea de absorbție, da, este o preocupare corectă. Și am văzut întârziere în alte state membre și nu putem să mizăm pe prelungiri ale termenului. Deci, urmează trei ani în care va trebui de lucrat la foc continuu, trebuie investit și în resursa umană, în personalul care să implementeze aceste proiecte.
Este o sumă importantă pe care R. Moldova o primește. Noi suntem aici să găsim toate soluțiile – acolo unde se va putea, să consolidăm această capacitate administrativă a R. Moldova. Dar nu avem un scenariu în care să spunem „dacă nu ne iese în trei ani, mai avem încă doi în plus”. Deci, trebuie lucrat la foc continuu, 24 din 24 sau mai mult, și azi, și mâine.
