„Hotărârea Curții Constituționale a dat dovadă de certitudine juridică, a trasat niște reguli după care trebuie să funcționeze politicul, fiindcă corupția mare pornește de la politic”. INTERVIU cu avocatul Eduard Digore, reprezentantul Guvernului la Curtea Constituțională în procesul împotriva Partidului Șor
După ce la 19 iunie Curtea Constituțională a hotărât că Partidul Șor este neconstituțional și a decis dizolvarea acestuia, Ziarul de Gardă a discutat cu avocatul Eduard Digore, care a reprezentat Guvernul în fața Curții, Executivul fiind instituția care a depus sesizarea. Am vorbit despre probele prezentate în fața Curții și despre consecințele unei asemenea hotărâri pentru democrația R. Moldova. De asemenea, l-am întrebat despre șansele pe care le-ar avea acest dosar la CtEDO și intențiile de a se regrupa ale liderilor formațiunii rămași fără partid.
— Ați avut câștig de cauză la Curtea Constituțională, reprezentând Guvernul în acest dosar, în premieră pentru Republica Moldova, când s-a examinat constituționalitatea unui partid. Ați avut o misiune complicată? Vi s-au oferit din partea Guvernului suficiente probe pe care să le prezentați în fața Curții, pentru a argumenta că această formațiune este împotriva legii, împotriva Constituției?
— A fost o misiune nu atât de complicată, dar a fost specifică. Guvernul ne-a livrat tot materialul care stă la baza acestei sesizări, după care noi ne-am implicat activ să strângem probatoriul, astfel încât, pe măsura posibilităților, pe același argument, pe aceleași circumstanțe, să avem cât mai multe probe, astfel încât să nu lăsăm dubii, argumente neprobate sau puțin probate. Deci, de fapt, activitatea noastră s-a concentrat în mare măsură pe administrarea de probe.
— Ce probe ați propus dumneavoastră să fie administrate? Cel puțin, pe noi ne-a mirat atunci când am văzut că se audiază în plenul Curții Constituționale investigația Ziarului de Gardă, în care noi am mers sub acoperire și am reușit să dovedim că oamenii sunt plătiți pentru proteste.
— Am încercat să lărgim spectrul de probe, deci să nu prezentăm doar probe care au fost livrate de către stat, de autorități și pe măsura posibilităților, să încercăm să probăm și colateral cu alte mijloace care erau în mass-media, cu informații direct de la acest partid care erau publicate sau din alte surse. Am reușit să strângem diferite interviuri ale acestor persoane. Am încercat să aducem un aport cu probatoriu independent, inclusiv prin această investigație extraordinară jurnalistică despre care vorbim, astfel încât să întărim poziția în fața Curții, să demonstrăm faptul că nu este o poziție unilaterală a statului, iar aceste circumstanțe au fost cercetate și de societatea civilă, în mod independent, fără influența statului.
— Credeți că această investigație a cântărit greu?
— Deci, ca să vorbim „avocățește”: cele mai bune probe sunt cele care ies din gura adversarului și tu le poți folosi sau dintr-o altă sursă terță, decât din propria sursă. Dacă nu era importantă pentru noi, nu era prezentată. Și, în afară de asta, în asemenea situații, contează credibilitatea unei investigații, deci modul în care s-a realizat, perioada, tehnicile, metodele care au fost folosite, precum și credibilitatea instituției media sau a jurnaliștilor implicați. A dat credibilitate, cu siguranță. A întărit poziția pe argumentele care ne interesau, fiindcă nu probează întreaga speță, dar probează anumite momente cheie la examinarea acestei cauze.
— Dizolvarea unui partid reprezintă un beneficiu sau un dezavantaj pentru o democrație?
— Pe mine mă interesează mai întâi interesul public, ceea ce e mai important, e de rang constituțional, sunt principii fundamentale pe care se bazează statul. Noi trebuie să trăim într-o societate democratică, cu reguli foarte clare, transparentă, fără corupție. Și apoi putem să discutăm despre problema individuală a unui partid politic. Dacă vorbim de dizolvare, acesta e un efect secundar al neconstituționalității acestui partid, care a fost constatată de Curtea Constituțională.
Deci, ca să înțelegem, această situație era una excepțională și se aplică doar în extremis. Nu e o chestie ordinară, nu dizolvăm partidele în toată ziua. Dar în acest caz, se punea în discuție inclusiv democrația în țara noastră și principiile pe care este fundamentată. Cu atenție mare, statul trebuie să vegheze asupra proceselor democratice. Și de fiecare dată trebuie să verifice dacă activitatea unui partid este o activitate în conformitate cu principiile democratice. Dacă este o activitate veritabilă politică, dacă se realizează cu instrumente legale sau nu. Iată, lucrul ăsta noi a trebuit să-l probăm.
Mai întâi de toate, pentru un asemenea partid, trebuie să verifici dacă el este un veritabil partid și dacă desfășoară și urmărește scopurile prevăzute de lege. Iar atâta timp cât activitatea sa era bazată doar pe finanțare obscură, ilegală, din surse netransparente, cu implicarea unui stat străin, se ajunge până la periclitarea securității țării.
— Acest dosar probabil va ajunge la CtEDO, din câte am înțeles de la apărătorii Partidului Șor. CtEDO a mai examinat situații similare când statele au decis interzicerea unor partide sau scoaterea lor în afara legii și a dat dreptate unor asemenea partide, în unele cazuri.
— La multe nu le-a dat dreptate.
— În unele cazuri, da, au fost decizii în favoarea statelor. Acolo era vorba poate mai mult despre situații de extremism, atunci când partidele aveau mesaje extremiste. Credeți că va sta în picioare cazul în fața CtEDO?
— Eu cunosc din interior cât de bine sunt probate toate argumentele pe toate capitolele. Tot ce s-a discutat, toate temeiurile invocate, ele au fost probate, susținute de probe. Vă asigur că Curtea Constituțională, dacă nu avea substanță probatorie și argumente în susținerea tezei prezentate de Guvern, nu declara neconstituțional un partid. Vă asigur că sunt întrunite toate condițiile. Ca avocat care am o anumită experiență, pot spune că nu mi-e frică de faptul adresării la Curtea Europeană. Se va examina atent și nu văd șanse foarte mari.
— Ați mai accepta o asemenea provocare, să zicem, peste câțiva ani, când la guvernare s-ar afla alt partid și, de exemplu, Partidul Acțiune și Solidaritate s-ar afla în opoziție și s-ar cere examinarea constituționalității, scoaterea în afara legii acestui partid? Ați accepta să reprezentați Guvernul?
— Foarte bună întrebare și să știți că, luptând în acest proces, am făcut-o și având încredere pentru ceea ce mă lupt. Dacă nu voi crede în ceea pentru ce luptă în cazul respectiv Guvernul dat, care va fi la putere în momentul respectiv și dacă nu voi respecta acele teze pe care ei merg, eu nu voi putea apăra niciodată.
— Avem această decizie. Cu ce consecințe pe viitor? Asupra democrației, asupra sistemului de partide pe care îl avem?
— Cred că hotărârea Curții Constituționale a dat dovadă în primul rând de o certitudine juridică, a trasat niște reguli după care trebuie să funcționeze politicul, fiindcă corupția mare pornește de la politic. Dacă aș fi membru sau aș fi conducător al unui partid și aș avea această hotărâre în față, aș ști că dacă am trecut aceste linii roșii, atunci risc să fiu declarat neconstituțional.
Acum vor exista aceste linii diriguitoare și sper ca politicul să se orienteze altfel. În afară de asta, în susținerea luptei cu corupția și dacă vorbim de instituțiile de drept, această hotărâre la fel va fi un mesaj important ca să poată duce lupta până la capăt.
— Pe de altă parte, membrii acestui partid sunt liberi să-și facă alt partid sau să se alăture unui partid? Doamna Tauber a și spus: „Ne-au luat ștampila”. Probabil e ușor să găsească o altă ștampilă. Ideea rămâne. Ideea de Partidul Șor și de Ilan Șor – liderul suprem, așa cum îl văd ei, rămâne acolo în capul unor oameni.
— Acum să vă zic că nu e așa. Acum domnul Ilan Șor nu mai este președinte de partid. „Președintele nostru” nu mai este. Mesajele se dau în felul ăsta tocmai pentru ca să discrediteze efectele acestei hotărâri. Nu este chiar așa.
Deci, ca să-ți faci un brand de felul respectiv pe care ai lucrat atâți ani și s-a investit la modul serios, nu este așa ușor să schimbi căciula repede și să zici „Gata, de astăzi mă numesc altfel”. Nu este așa. Mai ales mecanismele, cunoscând mecanismele interne pe care le foloseau, acestea nu o să mai poată fi folosite.
— Structura cred că rămâne. Rămân ei fără denumire și fără statut, dar structura rămâne.
— Să știți că e o întrebare logică. De fapt, acesta a fost, dacă e să dau ceva din interior, unul din lucrurile care mă măcina. Noi, în experiența Curții, am avut o hotărâre în 2015 în privința unui premier care nu a putut candida la funcția de premier, pe motiv că Guvernul său a fost demis pe motive de suspiciuni de corupție.
— Trebuie să menționăm, este vorba despre Vlad Filat.
— Da. Deci Curtea are standardele acestea și ea le folosește. Acum, obiectul sesizării era strict Partidul Șor. Că va constitui obiect al unei examinări ulterioare problema dacă aceste persoane care au fost obiect al declarării neconstituționalității unui partid și ele făceau parte din conducerea acestui partid, și dacă mai pot face politică, rămâne o întrebare deschisă. Dar practica Curții Constituționale există.
— Deci, trebuie să vină demers din partea cuiva, probabil.
— Știți cum e. Toate problemele societății noastre nu le putem rezolva într-o singură soluție a Curții Constituționale. Obiectul a fost foarte clar. El a fost unic și pentru prima dată. A deschis calea pentru a înțelege foarte bine care vor fi regulile democrației.
— Vă mulțumim!
