„Au fost alegeri parlamentare care s-au desfășurat pentru prima dată în toiul unui război hibrid”. Igor Boțan, la Podcast ZdCe
La alegerile parlamentare din 28 septembrie s-a votat din nou geopolitic și s-a ales între perspectiva europeană și cea de a păstra R. Moldova în zona gri controlată de Rusia, consideră analistul politic Igor Boțan. El a explicat într-un interviu pentru Ziarul de Gardă ce le-a propulsat și ce le-a tras în jos pe formațiunile politice care au acces în Parlament și a estimat care va fi comportamentul acestora în viitorul Legislativ.
— Despre ce au fost aceste alegeri parlamentare? Au fost într-adevăr cele mai importante din istoria Republicii Moldova?
— Alegerile cu adevărat au fost foarte importante, au fost alegeri parlamentare care s-au desfășurat pentru prima dată în toiul unui război hibrid, care s-a suprapus pe un război fierbinte în țara vecină și acest lucru cred că a avut un impact foarte mare asupra comportamentului electoral și asupra modului în care au reacționat cetățenii, pentru că aici trebuie să luăm în considerare câțiva factori. Dacă înainte de războiul din Ucraina, frica oamenilor din R. Moldova de un eventual război era în limitele a 1-3%, acum, înainte de acest scrutin, frica de un război în care ar putea fi implicată și R. Moldova a crescut până la 30-40%. Ne dăm seama că această cifră este anormală pentru un comportament obișnuit al oamenilor. Deci oamenii au trebuit să ia în considerare și acest factor, și asta face această campanie diferită de campaniile precedente. Iar impactul, sigur că, este unul crucial pentru soarta de mai departe a Republicii Moldova. S-a ales între menținerea parcursului de integrare europeană și între rămânerea în zona gri, cu perspective neclare pentru viitor, dar și cu perspective pentru o reîntoarcere a vectorului politic spre est. S-a votat din nou geopolitic.
— V-ați așteptat la asemenea rezultate? Pentru că înainte de aceste alegeri se discuta eventual despre ce fel de coaliție vom avea în viitorul Parlament. Acum PAS s-a asigurat cu o nouă majoritate parlamentară.
— Părerea mea înainte de alegere era că mai probabil era să avem după aceste alegeri parlamentare o guvernare de coaliție. Sigur că se admitea că partidul de guvernământ ar putea obține și o majoritate absolută, dar nu cu 55 de mandate, pentru că majoritatea cu 55 de mandate este una relativ confortabilă. Nu ca cea cu 63 de mandate, cum a fost în legislatura precedentă, dar rezultatul, trebuie să recunoaștem, că a depășit așteptările și cred că a depășit și așteptările concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate, pentru că, de această dată, în așteptarea rezultatelor, în seara facerii bilanțului, ei au avut un comportament foarte sobru, modest, nu arătau pe față că au așteptări exagerate, ceea ce demonstrează că, de fapt, erau conștienți că rezultatul poate fi unul dezamăgitor pentru ei.
Din fericire pentru ei, dar și pentru majoritatea cetățenilor din Republica Moldova, pentru că această formațiune a fost votată cu peste 50 de procente din voturile cetățenilor, cred că pentru ei acum perspectivele arată pe de o parte optimist, pe de altă parte îngrijorător, pentru că sarcinile care stau în față sunt foarte mari. Și aici vreau să mai menționez un lucru. A doua oară PAS obține un rezultat care depășește rezultatele partidelor politice în toate cele 11 campanii parlamentare anterioare. Partidul Comuniștilor, chiar dacă a acumulat 71 de mandate în 2001, acumulase doar 50,07% iar PAS de această dată primește 50,2%. Iar 4 ani urmă a avut 52,8%. Deci de două ori la rând PAS depășește scorul Partidului Comuniștilor din 2001 și acest lucru vorbește despre faptul că această formațiune este cea mai susținută de cetățeni.
Deși are foarte multe hibe, trebuie să recunoaștem acest lucru. Părerea mea este că lumea a fost în mare măsură dezamăgită de guvernarea PAS și acest lucru se simțea din discuțiile cu cetățenii. Iar alternativa pe care a avut-o PAS, îmi refer la Blocul „Alternativa”, nu a putut convinge cetățenii că această alternativă cu adevărat poate substitui PAS. Și asta a fost una din principalele intrigi ale acestei campanii. Cert este că circumstanțele geopolitice, circumstanțele legate de situația din regiune și această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană au fost principalul factor pentru ca cetățenii, chiar fiind dezamăgiți de PAS, să voteze pentru această formație. Și eu am mai făcut declarații publice. Eu consider că nu este victoria PAS, este victoria doamnei președinte care este percepută ca lider informal a PAS.
— Să discutăm și despre alte formațiuni care au intrat în Parlament. Blocul Patriotic se află pe locul al doilea. A fost format inițial din patru partide, dar partidul Irinei Vlah a fost exclus din cursa electorală pe ultima sută de metri. Am văzut declarații din partea lui Igor Dodon, care a spus că nu recunoaște rezultatele până nu sunt examinate toate plângerile, toate neregulile semnalate. Așteptările erau să ia un scor mai bun acest Bloc numit Patriotic și format, trebuie să spunem, după mai multe călătorii la Moscova ale liderilor acestor partide?
— Declarațiile domnului Dodon eu le percep ca un fel de ritual, pentru că domnul Dodon asta face, probabil tehnologic e corect să facă acest lucru, dar deja lucrurile astea devin o obișnuință: să anunțăm că noi câștigăm alegerile și în avans anunțăm că convocăm proteste pentru a ne apăra victoria. Și am văzut această manifestare, a dat o imagine jalnică. Ne pare rău, pentru că avem nevoie de opoziție, numai că opoziția domnului Dodon și a Blocului numit Patriotic ridică mari semne de întrebare.
— Ce i-a tras în jos în această campanie? Pentru că probabil estimau un rezultat mai bun.
— Faptul că ba au fost pro-europeni, ba sunt promotori ai Uniunii Vamale, acum sunt pentru relații echilibrate cu Estul și cu Vestul. Deci lumea cu greu își dă seama ce vor acești oameni. Dar eu insist pe chestia că acest bloc sigur că are susținere de la Moscova, pentru că noi trebuie să luăm în considerare modul în care se comportă aceste partide. În ultimii patru ani, Partidul Socialiștilor de trei ori și-a modificat programul politic. De trei ori și-a schimbat doctrina pe care o împărtășește și înțelegem cu toții că nu este întâmplător, iar dacă vrem cu adevărat să descifrăm ce se întâmplă, trebuie să ne amintim că Igor Dodon în aprile 2016, cu jumătate de an înainte de a fi ales președinte, a adus la Chișinău, nu pe cineva, ci pe unul dintre principalii promotori a imperialismului rusesc, pe Aleksandr Prokhanov, șeful clubului de la Izborsk, care are în programul lui statutar clauza refacerii Imperiului Rus. Și iată domnul Dodon împreună cu Irina Vlah au stat și ca alți lideri ai Partidului Socialiștilor, au stat împreună și au decis să constituie aici la Chișinău filiala acestui club. Nu este întâmplător că Partidul Socialiștilor își modifică atât de des programul politic, căutând și lunecând de la ideile socialiste către, așa zisele, ideile suveranismului, și nu suveranismului moldovenesc, ci a suveranismului promovat de foștii consilieri ai președintelui Putin.
— Haideți să discutăm și despre Blocul Alternativa, care a luat doar aproape un procent peste pragul de trecere în Parlament, care este de 7% pentru blocuri. Ar fi avut Mișcarea Alternativa Națională a lui Ion Ceban mai multe șanse, mai multe mandate în Parlament, dacă mergea această formațiune de una singură și nu într-un bloc?
— Nu cred că lua mai multe mandate. Noi trebuie să înțelegem că Ion Ceban s-a dovedit a fi un bun administrator și faptul că Ion Ceban a fost un bun administrator în primul mandat de primar s-a confirmat la alegerile municipale din 2023, când a obținut al doilea mandat din primul tur de scrutin, ceea ce este un fenomen pentru că Chișinăul este deosebit. Acum ambițiile politice ale domnului Ion Ceban trebuie să le luăm în serios, pentru că trebuie să recunoaștem, omul are potențial. Numai că speranțele domniei sale s-au izbit de un zid și zidul ăsta se numește înțelegerea de către cetățeni a diferenței între votul administrativ și votul politic.
— I-ați dat acest credit lui Ion Ceban că el s-a schimbat din punct de vedere ideologic după ce l-am văzut protestând la Bruxelles față de Acordul de Asociere?
— Eu nu-i aș da niciun fel de credit, dar eu nu aș nega că oamenii pot evolua și-și pot schimba atitudinea. Dar toată campania PAS împotriva „Alternativei” mie nu mi-a plăcut. Recunosc sincer. S-ar putea să nu am dreptate pentru că și atacurile împotriva lui Tkaciuk, din punctul meu de vedere, au fost exagerate.
— Dar putem să ne uităm și invers, pentru că nici Ceban nu și-a cizelat de fiecare dată vorbele când spunea despre PAS.
— Sigur, sigur. Acum putem ghici cine a fost inițiatorul, dar dacă ne uităm la rezultatele alegerilor, atunci trebuie să spunem că 55 de mandate are o formație de guvernare pro-europeană și alte 8 mandatele are o formație care pretinde că promovează vectorul de integrare europeană. Pentru mine nu exista nicio certitudine că PAS obține majoritatea absolută și atunci eu, ca cetățean care își dorește integrare europeană pentru continuitate, eu stau pe gânduri și zic: Domnilor, mai bine să fim atenți, pentru că dacă PAS nu ia majoritatea, iar „Alternativa” domnului Ion Ceban este calificată ca una ca una nu tocmai pro-europeană cu adevărat, asta înseamnă că apriori îl împingem în brațele opoziției conduse de Igor Dodon.
— Formațiunea „Partidul nostru”, condusă de Renato Usat, părea să fie formațiune de la care s-a aștepta să încline balanța în cazul în care nu ar fi existat o majoritate parlamentară clară. Renato Usatîi declara în această campanie că el nu are de gând totuși să facă o coaliție nici cu PAS, nici cu Blocul Patriotic. Acum ne întrebăm ce rol va avea Renato Usate în acest Parlament.
— Renato Usatîi este probabil cel mai talentat comunicator dintre politicienii din R. Moldova, este adevărat, dar nimeni nu poate ști ce e în capul lui Renato Usatîi. Renato Usatîi cu șase mandate în Parlament, părerea mea este că va face show și va fi în opoziție. Pentru că Renato Usatîi țintește funcția de președinte al R. Moldova. Am văzut că două scrutine în care a acumulat în jurul la 15% îl califică drept unul dintre eventualii candidați cu șanse foarte serioase pentru președinții, dacă luăm în considerare că PAS nu are lideri. Deci trebuie să recunoaștem acest lucru.
— Deci Renato Usatîi va folosi platforma parlamentară pentru a se promova?
— Sigur, și va fi un oponent foarte activ. Sigur că de la această opoziție a partidului domnului Renato Usatîi s-ar putea să avem câștig pentru, că el știe să lucreze cu informația și hibele PAS, greșelile pe care le face vor fi exploatate în scopul de a-și ridica rating-ul de persoană care demaschează neajunsurile guvernării. Iar în lipsa unui lider cu adevărat robust pentru preluarea ștafetei de la doamna președinte, s-ar putea erija în poziția de a fi unul dintre principalii contestatari ai funcției de președinte al Republicii Moldova.
— Vorbeați despre faptul că e un bun comunicator, dar are foarte multe elemente de populism în ceea ce spune.
— Cu certitudine, dar asta îl deosebește de toți ceilalți, pentru că ceea ce propune domnia sa este să producă efect imediat. Dacă nu să șocheze, cel puțin să impresioneze și oamenii să-l țină în vizor, să urmărească ce face, pentru că este și vesel. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Nu te plictisești niciodată să-l urmărești pe Renato Usatîi.
— Surpriza acestui scrutin este Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc. Am văzut că cei de la Expert Forum din România, care monitorizează ce se întâmplă pe TikTok, au descoperit că în septembrie și în august a fost promovat de o rețea de conturi, ce a ajuns la 16 milioane de vizualizări în total. Putem spune că a mers și Costiuc pe această cale pe care am văzut-o în România, unde Călin Georgescu a fost promovat pe Tik Tok, sau au existat și alți factori?
— Trebuie să recunoaștem că domnul Costiuc de mult este foarte activ pe rețele. El și-a găsit această nișă, a exploatat-o și a reușit. Sondajele de opinie îl arătau deja ultima jumătate de an cu un rating de aproape 2%, iar în R. Moldova, din experiență, știm că partidele care au cel puțin 2% pot trece pragul electoral.
— Am văzut că mai ales cei din România au arătat că Partidul AUR din R. Moldova a luat doar 0,1%. Dar putem spune că poate Costiuc e un reprezentant mai semnificativ al Partidului AUR aici, pentru că am văzut legăturile lui cu George Simion. Să ne așteptăm la aceleași discursuri de tip suveranist aici? La ce ne așteptăm de la Costiuc în Parlament?
— Eu cred că partidul domnului Costiuc va deveni un centru de atracție pentru cei din R. Moldova care împărtășesc curentul suveranist, pentru persoane cu pregătire mult mai solidă pentru a întemeia aici un curent suveranist. Și dacă George Simion este un fel de tutore, atunci această formațiune trebuie să fie în vizorul opiniei publice, ca să putem discuta, să vedem cum înțelege suveranismul, pentru că sunt lucruri foarte stranii.
— Au fost rezultatele acestor alegeri o victorie a R. Moldova asupra Rusiei, în acest război hibrid?
— Da, putem spune că e o victorie împotriva pretențiilor Federației Ruse de a menține R. Moldova în zona gri, deocamdată, după care, în funcție de evoluțiile din Ucraina, să fie luată în sfera sa de interese, de influențe, cu o guvernare marionetă aici în R. Moldova. Eu vă pot da alte exemple. Eu nu am înțeles gestul domnului Dodon de a vizita Belarusul și de a se întâlni cu Lukașenko înainte de alegerile parlamentare din R. Moldova. Ce e asta? Ce fel de prietenie are domnul Dodon cu Lukașenko? Noi putem privi la Belarus ca la o situație care o așteaptă și pe R. Moldova dacă revine în sfera de influență a Rusiei. Belarus a fost folosit, teritoriul țării a fost folosit pentru atac asupra Ucrainei, acum este folosit teritoriul pentru amplasarea armelor nucleare în Belarus.
— Va înceta acum Rusia să încerce să influențeze lucrurile în R. Moldova?
— Nu trebuie să ne relaxăm, nu trebuie să așteptăm niciun fel de atitudini relaxante din partea Federației Ruse.
