SUNTEM NUMĂRAŢI: Fiecare cifră contează

Interviu cu Lucia Spoială, directoare a Biroului Naţional de Statistică al R. Moldova

În perioada 12—25 mai, în R. Moldova se desfăşoară recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Biroul Naţional de Statistică (BNS) este responsabil de organizarea şi de desfăşurarea recensământului. Acţiunea prevede înscrierea datelor şi informaţiilor despre persoane, gospodării casnice, locuinţe şi clădiri.

În premieră, la recensământul din 2014 se vor colecta informaţii despre unităţile de locuit şi spaţiile colective de locuit, indiferent de tipul şi condiţiile ocupării acestora.

Finanţarea lucrărilor de organizare şi de efectuare a recensământului, de generalizare şi de publicare a rezultatelor se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi din surse externe.

Timp de două săptămâni, circa 12 mii de recenzori vor chestiona cetăţenii şi vor înregistra locuinţele.

 

— Care sunt prognozele legate de rezultatele recensământului general al populaţiei?

— Pentru prima dată, la desfăşurarea recensământului, R. Moldova respectă prevederile europene şi internaţionale despre organizarea recensămintelor. Suntem singurul stat din arealul post-sovietic care realizează, concomitent cu recensământul populaţiei, un recensământ al locuinţelor. Noi am respectat şi prevederea de demarare a recensămintelor o dată la 10 ani, ultimul recensământ în R. Moldova desfăşurându-se în 2004. Aşteptăm nu atât date legate de numărare, cât de cartografierea situaţiei actuale din R. Moldova. Astfel, pentru a obţine o imagine cât mai clară a situaţiei, în chestionar au fost incluse subiecte importante, identificate în urma recensământului de probă, cum ar fi migraţia, implicarea persoanelor în alte activităţi economice decât cele aprobate în clasificatorul activităţilor. Nu în ultimul rând, vom avea date despre implicarea persoanelor cu dizabilităţi în aceste activităţi şi despre condiţiile de care beneficiază aceste persoane. În colaborare cu Fondul ONU pentru Populaţie, pe parcursul ultimilor 2 ani, am încercat să identificăm eventualele riscuri de reticenţă, de neparticipare la referendum, de trişare sau de camuflare a datelor, încercând să le diminuăm.

— Cum anume combateţi reticenţa, eventualele falsuri sau tentative de camuflare a datelor?

— A fost constituit un Consiliu Internaţional Consultativ, din care fac parte 5 experţi internaţionali, profesionişti în domeniul demografic şi al recensămintelor. Au fost demarate 3 misiuni ale acestui Consiliu, la care au fost evaluate toate etapele de pregătire şi de respectare a planului de organizare a recensământului.

— Chiar credeţi că 5 experţi, fie şi internaţionali, pot face faţă combaterii eventualelor fraude, care ar putea avea loc în orice localitate a R. Moldova?

— Aceşti 5 experţi sunt preocupaţi de implementarea mecanismelor de reglementare şi de ajustare, pentru a evita riscurile depistate la recensământul din 2004.

— Este sau nu monitorizată activitatea recenzorilor?

— Da, este monitorizată, atât la nivelul conducerii R. Moldova, cât şi de către experţi ai Fondului ONU pentru Populaţie.

— Ori de câte ori a fost abordat subiectul organizării unui recensământ în R. Moldova, s-a vorbit mult despre riscurile implicării politicului în acest proces. În perioada comunistă, chiar s-a încercat evitarea organizării oricăror „numărători”, pe motiv că rezultatele puteau fi afectate de interese politice… Şi de această dată, mai multe partide încearcă să exercite presiuni asupra cetăţenilor, inoculându-le anumite răspunsuri la întrebări importante din chestionar…

— În scopul excluderii unor probleme sensibile, am şi decis constituirea Consiliului Internaţional Consultativ, care ar asigura respectarea regulamentelor de organizare a recensămintelor. Amintesc aici şi contribuţiile donatorilor străini, interesaţi de desfăşurarea unui recensământ corect, profesionist şi cât mai exact.

— De altfel, suntem într-un an electoral, iar normele internaţionale nu recomandă desfăşurarea unor astfel de activităţi în perioade electorale. De ce, în R. Moldova, acest lucru a devenit posibil?

— Experţii, într-adevăr, recomandă evitarea recensămintelor în ani electorali. În cazul R. Moldova, anul 2014 este ultimul an în care mai putea fi organizat acest recensământ. Pentru runda din 2020, vor fi alte regulamente, alte rigori, alte reguli de joc. În aceste circumstanţe, comunitatea internaţională ne-a susţinut în demersul nostru de a organiza recensământul în 2014.

— Cum au trecut primele zile ale recensământului?

— Mai încercăm să excludem eventualele riscuri de reticenţă a cetăţenilor faţă de acest proces. Supraveghem excluderea oricăror probleme care pot să apară în procesul de completare a chestionarelor. Totodată, ar trebui excluse orice fel de presiuni asupra persoanelor, în procesul de completare a chestionarelor. Suntem cu ochii pe astfel de subiecte, pentru a le evita în cel mai redus timp.

— Ce fel de probleme au sesizat recenzorii în primele zile de recensământ?

— S-au ciocnit cu unele cazuri de reticenţă, de refuz de a deschide uşa sau de a răspunde la întrebări. Pentru a evita aceste probleme, Biroul Naţional de Statistică a iniţiat deschiderea mai multor secţii staţionare, în care persoanele pot răspunde la întrebările din chestionare, evitând accesul recenzorilor în locuinţele sau gospodăriile lor.

— Cea mai mare problemă pare a fi, totuşi, reticenţa cetăţenilor faţă de deschiderea către un dialog cu recenzorii. Din ce cauză a lipsit o campanie mai eficientă de informare, care ne-ar fi ajutat să înţelegem că participarea la recensământ nu reprezintă vreun pericol? Până la urmă, ce avantaje pot avea cetăţenii care participă la recensământ?

— Este una dintre puţinele posibilităţi reale de a comunica direct cu autorităţile locale sau centrale. Datele furnizate le vor permite autorităţilor să elaboreze politici cât mai eficiente în sprijinul oamenilor. Fiecare trebuie să înţeleagă că el contează în acest amalgam de date şi de cifre.

— Credeţi că pentru majoritatea cetăţenilor este suficient de convingător argumentul că, prin intermediul recensământului, ei comunică cu autorităţile?

— Este foarte important ca autorităţile să cunoască exact câţi suntem astăzi în R. Moldova şi câţi suntem plecaţi, ce fel de activităţi economice sunt prestate în momentul de faţă în raport cu cele prestate acum 10 ani.

— Cum sunt reflectate în aceste anchete nevoile oamenilor?

— Din anchetele despre locuinţe vom cunoaşte situaţia legată de cea mai importantă problemă pentru orice familie – un loc de trai. În prezent, spaţiul colectiv de locuit este un subiect sensibil în R. Moldova. În mai multe spaţii locuiesc mai multe persoane care nu au posibilitatea de a-şi cumpăra un loc de trai. Totodată, vom cunoaşte date despre veniturile salariale, despre condiţiile de trai, despre piaţa muncii. Va fi clar în ce măsură salariaţii se pot încadra în condiţiile minime de existenţă.

— În condiţiile în care, în R. Moldova, există multă corupţie inclusiv în cazul salarizării cetăţenilor, şi mă refer aici la contabilităţile duble, ce garanţii există că datele anchetelor vor fi adevărate?

— Există întrebări referitoare la activităţile economice în care se încadrează respondentul, după care urmează chestiuni de control, cum ar fi cele legate de sursa de venit. Eventualele discrepanţe ne vor permite să înţelegem cât de sincere au fost răspunsurile.
De altfel, cetăţenii ar trebui să înţeleagă că nişte răspunsuri exacte vor permite identificarea ulterioară a resurselor destinate dezvoltării localităţilor, învăţământului, sănătăţii etc.

— Cum pot utiliza partidele politice rezultatele recensământului?

— Cred că la nivel politic mai puţin. Doar pentru identificarea problemelor sociale sau de alt ordin, pe care, ajungând la guvernare, ar trebui să le soluţioneze.

— Cât de eficiente pot fi aceste secţii sau activitatea recenzorilor în sediile primăriilor locale, în condiţiile în care, de obicei, primarii sunt afiliaţi politic? Cum poate fi respectată confidenţialitatea persoanelor, în astfel de condiţii?

— Nu primarii sunt cei care răspund de corectitudinea şi de confidenţialitatea completării chestionarelor. Primăriile servesc doar ca şi locaţii, nu ca instituţii. Totodată, BNS a insistat ca persoanele implicate în recensământ să nu fie angajate în cadrul primăriilor, aşa cum s-a întâmplat în recensământul din 2004. Recenzorii au fost instruiţi ca persoanele intervievate să nu fie incomodate de terţe persoane.

— Dar ce garanţii există că recenzorii nu falsifică datele din chestionare?

— Pe toate chestionarele, la sfârşit, este o rubrică în care respondentul îşi notează numele, prenumele şi confirmă, prin semnătură, că datele sunt exacte.

— Chestionarele nesemnate nu sunt valabile?

— Da, chestionarele nesemnate sunt respinse. Din acest motiv, fiecare trebuie să aibă grijă ca recenzorul să includă în chestionar datele furnizate de respondent.

— În acest caz, de ce se vorbeşte despre confidenţialitate?

— Confidenţialitatea este respectată la prezentarea ulterioară a datelor, atunci când sunt generalizate, devenind statistici oficiale. Semnăturile sunt necesare doar pentru a exclude dubiile că răspunsurile din chestionare ar putea fi falsificate.

— Oricum, există riscuri că informaţiile pot transpare, fiind urmate de eventuale acţiuni de intimidare sau de persecutare a persoanelor pe criterii economice, politice sau legate de etnie…

— Pentru a evita astfel de nereguli a fost deschisă o Linie Verde a BNS. Astfel, respondenţii sunt în drept să telefoneze, să aducă la cunoştinţa BNS toate problemele pe care le-au sesizat în procesul de desfăşurare a recensământului. Deocamdată nu am avut asemenea sesizări.

— Potrivit unor informaţii, chiar în prima zi de recensământ, în unele localităţi ar fi lipsit chestionarele. De ce?

— E o inexactitate şi vă spun de ce. Pentru prima dată, BNS a eliberat aceste chestionare la termenul stabilit. Mai mult, în acest an, chestionarele tipărite sunt documente cu regim special. Acestea conţin mai multe semne de protecţie, pentru a evita orice fel de falsuri. În acest an, chestionarele completate nu mai sunt depozitate până la finalizarea recensământului, dar, pe etape, acestea sunt transmise controlorilor inspectori, care le verifică, după care eliberează cealaltă parte de anchete. Aşa va fi până la 25 mai.

— Cât de transparent sunt gestionaţi banii alocaţi din bugetul de stat şi de către instituţiile internaţionale?

— Şi în acest context încercăm să respectăm prevederile Legii cu privire la organizarea recensământului. În prealabil, în colaborare cu Fondul ONU pentru Populaţie am identificat donatorii, implicându-i în recensământ. Acum, fiecare donator are sectorul său de activitate. Toate cheltuielile sunt supuse unui audit extern, iar la finele recensământului va fi implementată pentru prima dată o anchetă de control, pentru verificarea calităţii datelor obţinute în procesul recensământului.

— Cât costă recensământul?

— Costurile se ridică la aproximativ 90 de milioane de lei, în condiţiile în care regiunea transnistreană nu este supusă recenzării.

— Cum vor fi implicaţi în recensământ cei circa 1 milion de cetăţeni care, potrivit unor date, s-ar afla în afara R. Moldova?

— Am mai spus că, pentru prima dată, în chestionare figurează şi subiectul migraţiei. Astfel, cei care au apropiaţi peste hotare vor indica în anchete câte persoane din familie sunt plecate, de cât timp, în ce scop şi dacă acestea intenţionează să revină. Totodată, va fi indicată ţara în care aceste persoane sunt plecate. Aceste date ne vor permite, ulterior, să deţinem date mai exacte referitoare la procesul migraţional din R. Moldova.

— Cum sunt plătiţi recenzorii?

— În funcţie de volumul de muncă. În prealabil, a fost măsurată încărcătura statistică ce revine unui recenzor – circa 110-120 de locuinţe. Dat fiind că lucrul la un chestionar a fost estimat la peste 2 USD, a fost calculată remunerarea fiecărui participant la acest proces. Vorbim astăzi de 2500 de lei şi mai mult, în funcţie de volumul de muncă efectuat.

— Când vom afla câţi suntem?

— Potrivit regulamentului, datele vor fi cunoscute la şase luni după încheierea recensământului, adică, în prima săptămână a lunii decembrie.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.