Sondaj 13 Acorduri și 100 de milioane de Euro. Ce va urma?
Guvernele României și R.Moldova s-au reunit pe 11 februarie, la Chișinău, într-o ședință comună. Au fost semnate 13 protocoale care vizează, practic, tot spectrul relațiilor bilaterale. Premierii Nicolae Ciucă și Natalia Gavrilița au semnat și un Acord de asistență financiară nerambursabilă din partea României de 100 de milioane de euro, bani care vor fi investiți în proiecte de dezvoltare pentru R. Moldova – de la educație până la cooperare militară și integrare europeană. Este a cincea ședință comună din ultimii 10 ani, patru dintre care au rămas sub pragul așteptărilor. Va reuși mai mult guvernul Gavriliță?
Stella Jantuan, comentator politic
În relațiile cu România noi am avut parte de tot felul de situații. Chiar și în cazul ședințelor comune de guvern de până acum. Ne-am agitat și în 2012, și în 2015, și în 2017, și în 2018, dar lucrurile nu au mers după cum ne-am așteptat. A depins de guvernările de la Chișinău, care au fost prea puțin prietenoase relațiilor cu România, deși s-au folosit de ajutoarele României. De data asta avem o altă situație la guvernare și sper să putem înainta în aceste relații. S-ar putea ca de data asta să fie invers, când R. Moldova va valorifica toate oportunitățile pe relația cu România, dar situația politică din România să nu fie propice cooperării. În ultimul timp – prea dese schimbări de guverne. Eu cred că în situația în care s-a pomenit R. Moldova, între aceste crize, una mai agresivă decât alta, România contează cel mai mult pentru noi.
Anatol Țăranu, analist politic
Spectrul de cooperare este foarte larg și Chișinăul s-a arătat deschis acestei cooperări. Nu mai există acele impedimente de ordin ideologic, care au fost și asta imprimă un optimism vizavi de implementarea acestor acorduri. Mingea e acum pe terenul de joc al Chișinăului. Chișinăul trebuie să se manifeste, Bucureștiul este deschis. Din România vin resursele, iar R.Moldova trebuie să aibă capacități de absorbție a acestora. Merită reținută aici remarca premierului Ciucă: „România are bani, dar România are și experiențe bune de preluat”. Și asta e cel mai important, fiindcă R. Moldova are nevoie nu numai de pește, dar și de undiță. Desigur că în condițiile unui deficit bugetar enorm, pe care-l are R. Moldova, contează banul, dar odată și odată trebuie să ne învățăm să facem și noi bani, să trăim din propriile resurse. Și România are această experiență. Eu cred că ședințele celor două guverne – ca să fie mai eficiente – e nevoie să nu fie sporadice, să fie sistematizate: să zicem, o dată pe an sau două, să fie monitorizare… Sunt o sumedenie de lucruri care, fiind îmbunătățite, ar putea da plusvaloare acestei cooperări.
Alexandra Piscunov, primară, Vadul lui Isac, Cahul
Pentru noi, cei din Lunca Prutului, relațiile cu România contează mult. Pe noi Galațiul ne hrănește mai mult decât Chișinăul. Ne-a bucurat mult că vineri s-au reunit la Chișinău cele două guverne, care-s, la fel, de-ale noastre, și unul și altul, și au semnat cele 13 protocoale în sprijinul și pentru dezvoltarea R. Moldova. Avem și noi la sat așteptările noastre, cu proiecte de infrastructură rurală, avem probleme cu apa, canalizarea, cu drumurile… Sperăm ca cele 100 de milioane să fie cheltuiți cu cât mai multă socoteală, ca să ajungă și pe la noi ceva. Ședința a fost. Acum contează rezultatele.
Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului “Ștefan cel Mare”, Grigoriopol
Educația trebuie să fie pe primul plan. Și ne bucurăm că a rămas în programul de cooperare. România a făcut atât de mult, a instruit atâția tineri, că nici nu știu dacă ne pot ajunge cuvinte să le mulțumim. Primele manuale în grafie latină ne-au venit din România, programe, beletristică. Școlile din Transnistria, aproape toate am primit câte un microbuz – donație din partea statului român. Grație acestor microbuze noi am putut atrage copiii din sate și în felul ăsta să ne salvăm școlile. Noi azi avem la Grigoriopol copii din Butor – la 25 de kilometri, din Tașlîc, Crasnaia Gorca, Delacău… Efortul României este enorm. Chiar azi am fost sunată de la Ambasada României, care ne donează 25 de tablete pentru copiii din familiile social vulnerabile. Ne dă și ne dă. Cât să ne mai dea? Poate e timpul să mai dăm și noi României ceva?
