Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Şefi „noi” la PCCOCS şi…

Şefi „noi” la PCCOCS şi Procuratura Chişinău

Ștefan Șaptefraț

Nicolae Chitoroagă, actualul procuror interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, ar putea deveni, oficial, şeful acestei instituţii, iar Ştefan Şaptefraţ (foto sus), şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie, ar putea ocupa fotoliul de şef al Procuraturii Chişinău. Asta dacă reprezentanţii Consiliului Superior al Procurorilor vor ţine cont, aşa cum prevede legea şi regulamentul, de rezultatele evaluării acestora de către Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, care le-au oferit cel mai mare punctaj în cadrul concursurilor pentru funcţiile respective.

Joi, 10 august 2017, de la ora 14.00, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urmează să desemneze învingătorii mai multor concursuri pentru suplinirea funcţiilor vacante de şefi sau şefi adjuncţi ai unor procuraturi specializate sau teritoriale. Membrii CSP vor alege viitorul şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), pe cel al Procuraturii mun. Chişinău sau pe cel al Procuraturii de Circumscripţie Chişinău, dar şi mai mulţi adjuncţi ai acestor instituţii, inclusiv pe viitorul şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie.

Trei candidaţi şi un singur favorit pentru şefia PCCOCS

Nicolae Chitoroagă, cel care a îndeplinit în ultimul an funcția de șef interimar al PCCOCS, are cele mai mari șanse să-și păstreze funcția în urma concursului

Pentru funcţia de procuror-şef al PCCOCS, instituţie creată după reformarea, acum un an, a Procuraturii Generale, s-au înscris trei candidaţi. Actualul şef interimar al acestei procuraturi, Nicolae Chitoroagă, îi are ca adversari pe Alexandru Raţă, procurorul-şef al Procuraturii Străşeni, şi pe Aurel Burlacu, procurorul-şef al Procuraturii Anenii-Noi. Cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor l-a obţinut Nicolae Chitoroagă – 154,2 puncte. Acesta este urmat de Alexandru Raţă, cu 141,2 puncte, şi de Aurel Burlacu, care a obţinut un total de 138,6 puncte din partea membrilor acestor Colegii.

Nicolae Chitoroagă a deţinut interimatul funcţiei de şef al PCCOCS de la fondarea ei, în august 2016, fiind şi principalul favorit la acest post, în urma concursului organizat de CSP. Chitoroagă este procuror din anii ʼ90, iar după fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu dosare de rezonanţă instrumentate împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci: Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Nicolae Chitoroagă declară că deţine două apartamente, unul de 53 m.p., procurat în 2005, şi altul de 144,8 m.p., al cărui proprietar a devenit în 2012, printr-un contract de cesiune.

Doi candidați din procuraturi teritoriale – concurenți pentru actualul şef interimar al PCCOCS

Cel de-al doilea candidat la funcţia de şef al PCCOCS este Alexandru Raţă. În aprilie 2016, acesta era numit, pe cinci ani, la şefia Procuraturii Străşeni, în urma unui concurs la care nu a avut contracandidaţi. Acum trei ani, în martie 2014, ZdG a scris că Raţă era sărac în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la început de 2013, dar că, în realitate, locuia într-un imobil de milioane în or. Străşeni. După acel articol, Comisia Naţională de Integritate a iniţiat un control, stabilind că procurorul încălcase regimul juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii, neindicând imobilele deţinute, conturile bancare, o datorie existentă şi calitatea de fondator a soţiei sale la SC „MazboCom” SRL şi SC „Gala Modei” SRL. În ultima declaraţie de avere disponibilă, cea pentru 2015, Raţă indică o donaţie de la părinţi în valoare de 45 de mii de lei, imobilul şi firmele pe care nu le-a declarat anterior, dar şi un automobil BMW X5, fabricat în 2008 şi condus prin comodat din 2015.

Aurel Burlacu, al treilea pretendent la fotoliul de şef al PCCOCS, este şeful Procuraturii Anenii Noi, ales în 2016 pe 5 ani. Acesta face parte din lista celor 34 de justiţiabili pe care Ministerul Justiţiei (MJ) i-a considerat responsabili de pierderea unor dosare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), acţionându-i în judecată. Statul cerea de la Burlacu, procurorul Igor Lamba şi judecătorul Vitalie Cotorobai 20 mii de euro, după ce nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. „Instanţele de judecată au respins solicitarea MJ”, ne-a informat Burlacu. Acuzatorul de stat indică în declaraţiile de avere o vilă, trei loturi de teren şi o Honda CRV, fabricată în 2000 şi cumpărată în 2007.

Un procuror cu avere de milioane, favorit la şefia Procuraturii Chişinău

Şi pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii Chişinău şi-au depus candidaturile trei persoane: Vitalie Sibov, actual şef interimar al instituţiei, Ştefan Şaptefraţ, şeful adjunct al Procuraturii Anticorupţie, şi Marcel Cimbir, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău, şef al Oficiului Botanica. Pe 20 iulie 2017, cei trei candidaţi au fost evaluaţi de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor, organ condus de adjunctul procurorului general, Igor Popa, iar cu câteva săptămâni înainte şi de Colegiul de Evaluare a Performanţelor procurorilor, condus de Valeriu Bodean. În urma evaluărilor, cel mai mare punctaj i-a fost atribuit procurorului Ştefan Şaptefraţ – 61 de puncte din partea Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi 90 de puncte din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor, intrând în concurs cu un total de 151 de puncte. Şaptefraţ este urmat de Vitalie Sibov, care a obţinut 148,5 puncte, şi de Marcel Cimbir, care intră în concurs cu 137,7 puncte.

ZdG a scris despre activitatea lui Şaptefraţ, atunci când acesta candida la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie, dezvăluind că acesta ar fi unul dintre cei mai prosperi acuzatori de stat, locuind, împreună cu soţia sa, într-o casă din com. Tohatin. În 2015, Şaptefraţ scria în declaraţia de avere că a vândut un teren în Chişinău unei companii de contrucţii cu 19,5 milioane de lei. În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acordat împrumuturi de aproape 11 milioane de lei, fără termen şi fără dobândă. Informațiile despre persoanele fizice sau juridice care au primit banii sunt însă blurate.

În declaraţia de avere pentru 2015, Ştefan Şaptefraţ nu a inclus două firme la care soţia sa era fondatoare și, respectiv, administratoare. În ultimii ani, acesta a plecat şi a revenit în organele Procuraturii de cel puţin două ori. Şi despre Vitalie Sibov ZdG a scris că indică, în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, că deţine două case, două spaţii comerciale de milioane şi două automobile Audi, în condiţiile în care ridică un salariu lunar de aproximativ 10 mii de lei. „Bunurile respective au fost dobândite de soţia mea, până la căsătorie. Ei, cum să vă spun, i-a mers în viaţă şi, aşa s-a primit. Asta-i realitatea. Ceva să explic suplimentar nu prea am”, s-a justificat Sibov. Al treilea candidat, Marcel Cimbir, numit recent în funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău şi şef al Oficiului Botanica, este fostul procuror-şef al Procuraturii Botanica. Acesta este ginerele lui Veaceslav Untilă, fostul deputat liberal care ocupă acum funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi.

Candidaţii cu cel mai mare punctaj, cu cele mai mari şanse să câştige concursurile

CSP urmează să desemneze şi cei patru adjuncţi ai PCCOCS, funcţii pentru care şi-au depus candidaturile opt procurori: Valeriu Bodean (154 puncte), Vasile Stoinov (150,23 puncte), Vitalie Busuioc (149,4 puncte), Lucreţia Zaharia (144,8 puncte), Sergiu Mititelu (139,8 puncte), Igor Demciucin (133,5 puncte), Victor Cazacu (132 puncte) şi Tudor Bordan (127,5 puncte). Totodată, urmează să fie desemnat şi câştigătorul funcţiei de adjunct al Procuraturii Anticorupţie, acolo unde candidează Eduard Varzar, el fiind evaluat de cele două Colegii din subordinea CSP cu 150 de puncte. Pentru fotoliul de şef al Procuraturii de Circumscripţie Chişinău, instituţie creată după reformă şi care va înlocui Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, şi-au depus candidaturile procurorii Vitalie Gavriliţă, evaluat cu 136,9 puncte, şi Vasile Bolduratu, evaluat cu 132,9 puncte. Trei candidaţi s-au înscris pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii de Circumscripţie Bălţi. Cel mai mare punctaj şi cele mai mari şanse de a accede în funcţie le are Tatiana Ioniţă, cu 142,3 puncte. Contracandidaţii ei sunt Valeriu Dubăsari, evaluat cu 136,5 puncte, și Ion Procopciuc – cu 133,93 puncte. Joi, 10 august, CSP urmează să desemneze şi câştigătorii concursurilor pentru funcţia de şef al Procuraturii Taraclia, şef al Procuraturii de Circumscripţie Cahul, dar şi un număr de 18 adjuncţi ai unor procuraturi raionale.

Conform legislaţiei şi regulamentului CSP, procurorii care au acumulat cel mai mare punctaj în urma evaluărilor Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiului de Evaluare a Performanţelor Procurorilor au cele mai mari şanse să câştige concursurile. Procurorul cu cel mai mare punctaj poate rata concursul doar dacă se retrage din cursă sau este declarat incompatibil cu funcţia de procuror.

Update: Candidatul Ştefan Şaptefraţ a fost ales învingător  de către Consiliului Superior al Procurorilor în concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Chișinău. 

Update: Candidatul Nicolae Chitoroagă, actualul procuror interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a fost ales învingător  de către Consiliului Superior al Procurorilor în concursul pentru șefia acestei instituții.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.