Compensații pentru pagubele cauzate de fenomenele naturale periculoase. Cum le pot solicita agricultorii – Ziarul de Gardă
  • Compensații pentru pagubele cauzate de fenomenele naturale periculoase. Cum le pot solicita agricultorii

    Compensații pentru pagubele cauzate de fenomenele naturale periculoase. Cum le pot solicita agricultorii
    foto:brovaru.in.ua
    de
    14 iunie 2020 | 05:45

    Toamna secetoasă, iarna caldă și fără zăpadă, înghețurile de primăvară și pe alocuri grindina, au afectat o mare parte din terenurile agricole, au deteriorat culturile și au compromis roada. Pentru a beneficia de compensații pentru daunele cauzate de fenomenele naturale periculoase, agricultorii trebuie în primul rând să anunțe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență despre faptul că un fenomen natural periculos i-a compromis roada sau terenul, iar ulterior să prezinte un set de acte autorităților.

    Ce este un fenomen natural periculos?

    Conform Legii, un fenomen natural periculos este un eveniment natural sau o stare a mediului, în care procesele naturale au așa o intensitate, proporții și durată, încât pot cauza distrugeri oamenilor, economiei şi mediului ambiant. Acestea pot fi: vijeliile, uraganele, grindina, ploile torențiale, ninsorile de lungă durată, lapovița, poleiul, gerul, înghețurile, arșița puternică, dar și seceta.

    Aceste fenomene pot fi periculoase în funcție de durata și intensitatea lor. Din acest motiv există anumite criterii de evaluare a acestora. Spre exemplu, vântul puternic este considerat periculos atunci când acesta are o viteză de 25-30 de metri pe secundă sau mai mult. Grindina este periculoasă atunci când mărimea bobului de grindină are un diamentru de 20 mm și mai mult.

    Criteriile de evaluare a fenomenelor periculoase

    Cum se lichidează consecințele fenomenelor naturale periculoase?

    Dacă pe un anumit teritoriu aceste fenomene au provocat victime umane, prejudiciu sănătăţii oamenilor sau mediului ambiant, pierderi materiale considerabile şi afectarea condiţiilor activităţii vitale a oamenilor, atunci, conform legii, pe acest teritoriu se instituie situaţie excepţională cu caracter natural.

    Situațiile excepționale pot fi de obiect, adică care au afectat, spre exemplu, un singur agent economic sau o singură gospodărie, sau locale, adică care au afectat o localitate. Pot fi instituite situații excepționale cu caracter natural la nivel teritorial, național sau transfrontalier.

    Publicitate

    Conform legii, consecinţele situaţiilor excepţionale se lichidează cu forţele şi mijloacele organizaţiilor, instituţiilor şi agenţilor economici, dar şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pe teritoriul cărora s-a declanşat situaţia excepţională. Pentru aceasta, se crează comisii pentru situaţii excepţionale. Astfel, situațiile excepționale de obiect se lichidează cu forțele și mijloacele obiectului, iar cele locale- cu forțele administrației publice locale.

    Modul de lichidare a consecințelor situațiilor excepționale

    Cum procedează o persoană în cazul în care terenul i-a fost afectat de o calamitate naturală?

    În cazul în care o persoană sau un agent economic depistează că, spre exemplu, terenul a fost afectat de un fenomen natural periculos, acesta trebuie să contacteze subdiviziunea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) al MAI din regiunea în care locuiește. Din răspunsul oferit de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) pentru ZdG, se constată că specialiștii Inspectoratului, împreună cu specialiștii din cadrul Direcției Agricultură a Consiliului raional, urmează să iasă la fața locului, să evalueze daunele și să consemneze rezultatele în Actul de constatare a prejudiciului. De asemenea, urmează să se întrunească Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a localității, care va examina daunele produse și posibilitatea compensării pagubelor, analizând resursele existente în bugetul localității.

    În cazul în care primăria nu dispune de mijloace financiare pentru acordarea despăgubirilor, reprezentanții ei se adresează la autoritatea publică centrală, adică la consiliile raionale pentru a solicita ajutor în despăgubirea celor afectați. La cerere trebuie să se anexeze Procesul verbal al ședinței CSE și actul de constatare a prejudiciului. Administrația publică poate solicita și alte acte relevante cauzei. Dacă nici la nivel de raion nu există mijloace financiare, atunci instituția se adresează Guvernului și solicită suport.

    Fondurile de urgență ale Guvernului

    Potrivit Ghidului privind modul acordării mijloacelor din fondurile de urgență ale Guvernului R. Moldova, scopul fondurilor de urgență este de a răspunde promt la necesitățile de finanţare în situaţii imprevizibile și excepţionale, care survin pe parcursul anului bugetar. Fondurile de urgență cuprind fondul de rezervă și fondul de intervenție a Guvernului.

    Fondul de rezervă este destinat pentru finanţarea cheltuielilor
    bugetare care întrunesc concomitent următoarele condiții: cheltuielile bugetare sunt urgente, nu au putut fi cunoscute, nu există rezerve în bugetele aprobate pentru autorităţile publice.

    Fondul de intervenţie este destinat pentru finanţarea cheltuielilor
    urgente legate de lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, în
    caz de epidemii, precum şi în alte situaţii excepţionale cu caracter tehnogen (incendii, explozii, avarii etc.), natural (fenomene, geofizice, geologice, meteorologice şi altele periculoase) şi biologico-social (boli contagioase, intoxicări în masă etc.).

    Cine poate cere compensații din fondurile Guvernului?

    Potrivit Ghidului, din fondurile de urgență ale Guvernului se alocă bani doar în temeiul unei hotărâri de Guvern, în limita fondurilor disponibile și doar prin intermediul autorităţilor publice centrale şi locale.

    Publicitate

    Din explicațiile MADRM, administrațiile publice locale și raionale colectează datele din teritoriu cu privire la terenurile afectate de calamități și vin cu o solicitare către Guvern, prin care solicită alocarea mijloacelor financiare pentru acordarea despăgubirilor. În acest context, Guvernul poate decide alocarea anumitor resurse financiare în limita fondurilor disponibile și poate emite și un regulament în care să indice cine are dreptul la compensații și care este mărimea acestora. Spre exemplu, în anii precedenți, un criteriu de eligibilitate era lipsa datoriilor față de bugetul de stat.

    În cazul fondului de intervenţie, demersurile se întocmesc şi se remit autorităţilor publice centrale în baza deciziei CSE a R. Moldova sau, după caz, Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică.

    Pentru aceasta, este necesar de a prezenta Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) următoarele acte:

    I. Documentele din partea CSE locale

    Scrisoarea în adresa CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia) cu privire la solicitarea acordării ajutorului financiar, pentru care se anexează următoarele acte:
    1) Procesul-verbal al şedinţei CSE locale, în care să fie specificate următoarele: Actul de constatare a prejudiciului; evaluarea mărimii prejudiciului (cu documente confirmative); propunerea de soluţionare a problemei (acordarea ajutorului financiar); documente ce confirmă contribuţia Administraţiei publice locale din surse proprii; insuficienţa de surse financiare în fondul de rezervă al primăriei pentru rezolvarea problemei în cauză.

    2) Certificate, care să ateste proprietatea;

    3) Extras din contul fondului de rezervă al primăriei, care să confirme insuficienţa mijloacelor financiare pentru soluţionarea problemei cu resursele proprii.

    4) Extras din Planul repartizării bugetului primăriei, care să indice procentul cantităţii surselor bugetare, orientate spre formarea fondului de rezervă.

    5) Hărţi, scheme, imagini foto, care caracterizează problema abordată

    II. Documente din partea CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia)

    Scrisoarea de adresare către CSE cu privire la solicitarea acordării ajutorului financiar, la care se anexează următoarele acte:

    1) Procesul-verbal al şedinţei CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia), privind examinarea situaţiei create, în care să fie specificate următoarele: propunerea de soluţionare a problemei (acordarea ajutorului financiar); documente ce confirmă contribuţia CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia) din surse proprii, pentru soluţionarea cazului; insuficienţa de surse financiare în fondul de rezervă al raionului (municipiului, UTA Găgăuzia) pentru rezolvarea problemei în cauză.

    2) Extras din contul fondului de rezervă al raionului (municipiului, UTA Găgăuzia), care să demonstreze insuficienţa mijloacelor financiare pentru soluţionarea problemei.

    Publicitate

    3) Alte documente, după necesitate.

    Conform datelor MADRM, în anul agricol 2019 – 2020 au fost însămânțate cu culturi de toamnă circa 415 mii ha, seceta și înghețurile de primăvară afectând circa 215 mii ha: în proporție de 25% în Nord și până la 60-80% în Centru și Sud, conform datelor oferite de direcțiile raionale pentru agricultură și alimentație, iar circa 19 mii ha de terenuri puternic afectate, inclusiv – 10,3 mii ha grâu, au fost reînsămânțate.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    VIDEO/ Un fost angajat de la „Spații Verzi” afirmă că primea indicații de la conducerea întreprinderii să defrișeze copaci fără întocmirea actelor necesare

    Nicolae Melnic, un fost maistru pe defrișări în cadrul Întreprinderii Municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, sectorul Ciocana, susține că a primit indicații la telefon de la conducerea întrepr…
    VIDEO/ Un fost angajat de la „Spații Verzi” afirmă că primea indicații de la conducerea întreprinderii să defrișeze copaci fără întocmirea actelor necesare

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler