Migraţia ilegală generează probleme psihice

Problemele psihice cauzate de migraţia cetăţenilor R. Moldova în străinătate în scopul angajării în câmpul muncii devin tot mai sesizabile şi de multe ori declanşează adevărate tragedii familiale. Chiar dacă autorităţile publice nu au posibilitatea de a monitoriza acest fenomen, experţii Centrului Republican de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor şi Potenţialelor Victime ale Traficului de Fiinţe Umane afirmă că, în ultimul timp, numărul migranţilor în dificultate, care se adresează cu probleme psihologice şi psihice, creşte semnificativ şi constituie circa 30% din beneficiari.

Şi specialiştii Spitalului de Psihiatrie din Chişinău constată că foarte multe persoane se adresează după ajutor în urma muncii prestate în condiţii extrem de grave, fără zile de odihnă sau concedii. Aceste stări au un impact negativ asupra copiilor, asupra părinţilor vârstnici, precum şi a lor înşişi.

Cazul cel mai tragic, probabil, din câte sunt cunoscute până acum, este cel al unei femei reîntoarse la Chişinău din Turcia, cu diagnoza schizofrenie. Iniţial, femeia a fost exploatată comercial. Ulterior, un cetăţean turc a dus-o la el acasă. Moldoveanca trăia în bucătăria de la etajul doi al casei acestuia şi dormea la podele, iar prima soţie cu copiii ei – la primul etaj, ce oferea şi confort. Conaţionala noastră a fost ţinută în captivitate circa 3 ani, timp în care a născut doi copii şi era însărcinată cu al treilea, în momentul repatrierii. La început, pe parcursul unui an şi jumătate, a căutat căi de evadare. Ulterior, au apărut problemele psihice şi nu se mai gândea la asta. A fost ajutată de o femeie din casa vecină, care a observat ce se întâmplă, a scos-o de acolo, a dus-o la ambasadă, a ajutat-o şi cu bani. Copiii moldovencei, de asemenea, au dereglări. Ei nu fuseseră educaţi cum se cade şi acum se află într-o şcoală-internat, unde li se acordă o atenţie specială, ne-a povestit Valentina Seuţă, asistent social al Centrului sus-menţionat.

Într-un alt caz recent, un grup din 47 de persoane a fost repatriat din Herson, Ucraina, unde a fost exploatat prin muncă. Ca urmare a stresului permanent, migranţii moldoveni sunt afectaţi de diferite maladii – cancer, ulcer stomacal, probleme ale sistemului osos, ale inimii, rinichilor, dar şi de ordin psihologic – insomnie, frică, palpitaţii, ipohondrie. Lilia Gorceag, psiholog al aceluiaşi centru, argumentează că, în unele cazuri, aceste stări se vindecă extrem de greu şi că nu este suficient tratamentul medicamentos, ci şi corectarea comportamentului prin consiliere psihologică.

Probleme la revenire

Lilia Gorceag susţine că, de multe ori, cetăţenii moldoveni implicaţi în migraţia ilegală revin la baştină cu o serie de probleme de ordin psihologic sau psihic, pe care nu le pot depăşi ani de-a rândul sau chiar toată viaţa. “Circa 30% dintre beneficiarii Centrului manifestă probleme serioase de sănătate mintală, în primul rând, stres posttraumatic, ce îi poate afecta toată viaţa, provocându-le amintiri spontane de la un sunet, strigăt sau de la un miros”, a specificat Lilia Gorceag.

Pe lângă cele circa 350 de persoane asistate anual în regim staţionar, la acest Centru mai beneficiază de susţinere încă circa 300 de persoane. “Avem numeroşi migranţi ilegali care se adresează cu probleme de ordin psihologic şi psihic. Aceste cifre cresc foarte mult şi reprezintă în prezent 20% dintre beneficiarii noştri. Sunt migranţi în dificultate, rămaşi fără serviciu. Nimerind în situaţii penibile, fac depresii, psihoze”, a menţionat Lilia Gorceag.

Criza şi etapele acesteia

Valentina Seuţă povesteşte că una dintre cele mai frecvente caracteristici ale persoanelor traficate ilegal la  muncă, fiind supuse unor traume psihologice, e dezorientarea. Sub aspect psihologic se spune că aceste persoane sunt dezechilibrate sau în stări de criză. “Criza e un răspuns la factorii externi şi interni generatori de stres şi, în cazul în care persoana aflată în această stare nu se recuperează la timp, îi apar senzaţii, sentimente de neajutorare, confuzie, tulburare”, a menţionat Seuţă. Potrivit expertei, criza are trei etape. Prima este atunci când survine starea de stres şi declanşează mecanismele interne de autoconservare şi de salvare ale fiecărei persoane. La etapa a doua se ajunge dacă aceste mecanisme nu au avut efect şi stresul continuă să se aprofundeze. “Aici e nevoie deja de intervenţie profesională, iar la Centru se lucrează şi sub aspect psihiatric. În cazul lipsei oportunităţilor de a beneficia de această intervenţie, starea persoanei în cauză acumulează dereglări psihice incurabile”, a mai precizat Valentina Seuţă.

La rândul său, Lilia Gorceag spune că, în prezent, pe teritoriul R. Moldova activează un şir de centre de sănătate mintală care acordă asistenţă persoanelor aflate în stare de criză. În cadrul acestora, cetăţenii cu asigurare medicală pot face tratamente gratuite în staţionare de zi. În cazul migranţilor reveniţi la baştină care nu dispun de asigurare medicală, Centrul le poate soluţiona problema. “Le putem cumpăra o poliţă de asigurare, ca să poată merge la medicul de familie după recomandare sau, dacă starea e mai gravă, le recomandăm asistenţă într-un spital psihiatric. În cazurile de depresie sau nevroze – le asigurăm asistenţa la un centru de sănătate mintală”, a precizat Gorceag.

Monitorizarea fenomenului

Valentina Ungureanu, şefa Secţiei politici migraţionale a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a precizat pentru ZdG că autorităţile nu au posibilitatea de a monitoriza problema migranţilor care se întorc la baştină cu probleme psihice. “Legea privind ocrotirea sănătăţii nu prevede obligarea acestor cetăţeni să treacă un test medical”, afirmă Valentina Ungureanu. Reprezentanta Ministerului Muncii a menţionat că, în urmă cu câţiva ani, a existat o iniţiativă a Ministerului Sănătăţii privind supunerea migranţilor moldoveni, la revenirea acasă, unui test al bolilor ce prezintă pericol public. Propunerea, însă, a fost suspendată pe motiv că şi cetăţenii care călătoresc se pot întoarce cu aceleaşi maladii, dar şi sub presiunea organizaţiilor internaţionale în domeniul respectării drepturilor omului.

Valentina Ungureanu a mai precizat că migranţii moldoveni sunt obligaţi să prezinte un certificat de sănătate la angajare în străinătate, la fel ca şi cetăţenii străini care vin să se angajeze în R. Moldova. “Certificatele medicale eliberate la noi nu sunt recunoscute în străinătate. De aceea, cetăţenii noştri trebuie să obţină aceste certificate în ţările de destinaţie. Chiar şi în cazul migranţilor care îşi înregistrează contractul la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu deţinem informaţii despre starea lor psihică, pentru că ei contactează direct cu angajatorul, care află acest lucru din certificatul obţinut în ţara respectivă”, a mai relevat Valentina Ungureanu.

Cristian BUNESCU