Cum să construieşti un robot la bibliotecă

„În bibliotecile de astăzi se poate întâmpla orice”, spune Lilia Tcaci, directoarea adjunctă a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”. Astfel, acolo unde altădată se găseau cărţi, astăzi şi-au făcut loc şi calculatoare, tablete sau roboţi. Înainte de toate, totuşi, programarea. Între explicaţii şi indicaţii pe tablă ale profesorului său şi munca la calculator cu roboţii, o găsim pe Beatrice Grajdean, elevă în clasa a opta la Liceul Gheorghi Asachi din Chişinău.

Nu ştia nimic despre robotică, până într-o zi, când verişorul său, Gabriel, a venit la ea acasă şi i-a povestit despre asta. Atunci, curiozitatea Beatriciei şi-a deschis larg braţele. A decis să meargă la bibliotecă să vadă despre ce este vorba, totuşi. Când a întâlnit prima dată roboţei, s-a gândit: „oare din ce sunt făcuţi?”

„Roboţii sunt ca şi copiii tăi: îi înveţi să facă lucruri noi şi ai grijă să fie mereu încărcaţi”

Ulterior, i s-a explicat totul. I-a plăcut. Despre prima zi îşi aminteşte că nu a fost una tocmai grea. Erau mulţi copii, îi cunoscuse, după care a început să lucreze la construcţia unui robot. A reuşit. „Aveam o carte despre roboţi, unde urmăream etapele pentru a construi, mă uitam la diferite instrumente şi aşa am reuşit. Îmi plac informatica, matematica. Prefer să construiesc roboţii pe etape, aşa cum trebuie, fără să comit vreo greşeală”, spune Beatrice.

Beatrice Grajdean este elevă în clasa a opta la liceul „Gh. Asachi” din Chișinău. Ea susține că cursurile de robotică au ajutat-o să îndrăgească și alte materii școlare

Totuşi, susţine că e firesc să mai şi greşeşti, atunci când lucrezi în robotică. „Cu timpul, faci un lucru mai bun. Mergi tot pe etape şi dacă faci o greşeală, începi iarăşi să faci totul corect. Odată, am făcut un robot-elefant împreună cu verişorul meu, a trebuit să lucrăm întreaga zi la el – chiar era foarte greu. Până la urmă, ne-a reuşit. Am cam eşuat cu programarea, pentru că era greşită şi robotul nu prea putea face nimic. A trebuit să o luăm de la capăt”, îşi aminteşte tânăra. Beatrice afirmă că îi face plăcere să construiască roboţi, pentru că ei sunt ca şi copiii tăi. „Îi înveţi să facă o mulţime de lucruri noi şi ai grijă de ei să fie mereu încărcaţi”, zâmbeşte ea.

De altfel, părinţii au sfătuit-o să vină la Clubul de robotică. „Mama mi-a spus că pot veni la aceste lecţii, pentru că voi învăţa să lucrez la calculator. Anul trecut, abia am început să fac ore de informatică. Nu o cunoşteam prea bine, iar aceste lecţii îmi sunt de ajutor. Vin la ele în fiecare joi. Între timp, au început să-mi placă mai mult şi matematica, şi informatica. Fac aceste ore pentru mine, mai ales. Ele îmi deschid calea spre mai multe oportunităţi. De fiecare dată învăţ tot mai mult să lucrez cu roboţii, să-i construiesc. Poate voi face şi case cu ajutorul lor, când cresc mare”, conchide Beatrice Grajdean.

„Robotica, până la urmă, e o joacă”

Orele din cadrul Clubului de robotică la care vine Beatrice sunt desfăşurate de Adrian Grădinaru, profesor cu o experienţă în muncă de peste 20 de ani, în colaborare cu specialistul IT al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”.

Adrian Grădinaru este profesor, are o experiență de muncă de peste 20 de ani și spune că lecțiile din cadrul Clubului de robotică le face mai mult din plăcere

„Robotica, până la urmă, e o joacă. Copiii încearcă să înveţe prin descoperire multe lucruri noi, inclusiv inginerie, plus că le este stimulat interesul de a studia materiile şcolare şi, în general, încrederea în forţele proprii, în faptul că sunt capabili să rezolve sarcini practice complete, lucrând în echipă. De obicei, copiii sunt satisfăcuţi de munca pe care o fac, atunci când aceasta le aduce foloase imediate, dar şi plăcere din ceea ce realizează. Asta nu înseamnă că toţi cei care vin aici vor fi specialişti în IT, important e că se obişnuiesc să lucreze în echipă şi să realizeze în termeni cât mai scurţi sarcini complexe. Matematica, deseori, pare plictisitoare, iar ceea ce facem noi aici cu ea, e să o folosim cu plăcere în munca cu roboţii”, subliniază Grădinaru

El susţine că, în zonele rurale, copiii vin cu mare interes la acest gen de cluburi şi că, odată cu vârsta, interesul lor pentru sarcini cât mai complexe, realizate de roboţi, creşte.

„Era firesc ca tehnologiile noi să apară şi în biblioteci”

Directoarea adjunctă a Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, Lilia Tcaci, punctează că, astăzi, o bibliotecă este un spaţiu în care găsim nu doar cărţi, dar şi tehnologii, jocuri şi oportunităţi nu doar pentru lectură, dar şi pentru comunicare, socializare, învăţare a unor lucruri care ar putea părea mai puţin specifice unei biblioteci, cum ar fi dansul, muzica, animaţia, programarea, robotica.

„Toate acestea, şi nu doar, se regăsesc în biblioteci moderne. De fapt, într-o bibliotecă modernă se poate întâmpla orice. Aşa şi este. Prin intermediul noilor servicii, utilizatorii noştri, de la mic la mare, pot învăţa cum să lucreze corect la calculator, cum să utilizeze dispozitivele mobile corect, cum să selecteze aplicaţii corecte. La şcoală, copiilor le sunt impuse anumite limite. La bibliotecă, însă, au un spaţiu mai puţin formal, unde se pot exprima, se pot descătuşa. Tehnologiile au devenit fireşti. Era normal ca ele să apară şi în biblioteci”, menţionează Lilia Tcaci.

Ea conchide că toate tehnologiile la care au acces copiii în cadrul bibliotecii îi ajută la orientarea în spaţiu, la dezvoltarea gândirii logice şi a celei creative.

Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” a fost dotată cu roboţi de Programul Novateca, de rând cu alte 18 biblioteci publice din R. Moldova. Bibliotecile care găzduiesc Cluburi de robotică sunt săteşti şi raionale, iar Biblioteca Naţională pentru Copii este instituţia coordonatoare. Din 2016, din momentul creării primelor Cluburi de robotică, în 6 biblioteci au fost instruiţi mai mult de 1000 de adolescenţi şi tineri.

De la lansare, Cluburile de robotică din cadrul bibliotecilor se bucură de succese acasă şi peste hotare. Anul trecut, Clubul de robotică „SkyNet”, de la Biblioteca publică din Căuşeni, a câştigat Cupa la categoria „Robotul – cea mai bună mecanică” şi premiul 2 la proba tehnică „Roboţii în misiune”, la concursul FIRST LEGO, desfăşurat în Estonia. În acest an, echipa a obţinut locul 3 în cadrul concursului FIRST LEGO League Moldova 2018 şi deţine cupa FIRST LEGO League, categoria „Strategie şi inovare”. De asemenea, Nicolae Cebotaru, de la Biblioteca publică Drujba, a primit medalia pentru cea mai bună lucrare la secţiunea Robotică în cadrul concursului naţional „Cel mai bun elev inovator GENIUS”, organizat de Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) şi Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în scopul stimulării creativităţii şi capacităţilor inovaţionale ale tinerilor.

Finanţat de Fundaţia Bill&Me-linda Gates şi implementat de IREX, în cooperare cu USAID, pe parcursul ultimilor cinci ani, Programul Novateca a facilitat transformarea bibliotecilor publice din R. Moldova în centre comunitare prin echiparea cu tehnologii informaţionale, instruirea bibliotecarilor, dezvoltarea serviciilor moderne conform necesităţilor membrilor comunităţii, parteneriate şi advocacy.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Vasile

    Locul jocului cu tehnologiile noi nu este in biblioteca. Adevarul e ca prin aceasta se doreste atragerea vizitatorilor, pentru ca cititori sunt putini. Managementul bibliotecii se simte nevoit de a itreprinde ceva, dar robotica e inafara domeniului bibliotecilor. Cu acelasi success s-ar putea organiza defilari de moda in biblioteca. Lucrurile trebuiesc folosite dupa menire. Moldovenii insa sunt caricaturisti, ce le sare in ochi, aceea si le pare cel mai important.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *